Efectul Combinat al Cârmelor și Elicelor

Informatii despre elicele navale

O elice navala este un organ propulsor de tip reactiv utilizat la majoritatea navelor cu propulsie mecanica. Se compune din 2-6 pale (de obicei 3-4), dispuse simetric si in sens radial pe un butuc central cuplat prin intermediul unui ax cu masina principala a navei. Forta de impingere (propulsie) a elicei este de natura reactiva si rezulta din diferenta intre presiunea exercitata de mediu la rotirea elicei, pe fata activa (intrados) a palei pe de o parte si pe fata de aspiratie (extrados) pe de alta parte.

Elicele se confectioneaza din aliaje de alama, ductile, polisabile si rezistente la solicitari si la coroziune; din oteluri carbon sau aliate cu nichel (pentru spargatoarele de gheata), sau din fonta turnata. O nava poate avea 1-5 elice dispuse la pupa. Unele spargatoare de gheata, pasagere, feriboturi, dragi, gruie plutitoare etc. au elice si la prova, ca mijloc auxiliar pentru manevra de giratie (la spargatoare pentru indepartarea sloiurilor rupte de etrava).

La unele tipuri de nave se folosesc:

- elice supracavitationale, cu turatii mari, de ex. la navele cu aripi portante;

- elice cu inel concentric la butuc, care micsoreaza efectul de suctiune;

- elice cu manta tip Kort sau elice coaxiale contrarotative destinate navelor de ape mici;

- elice pivotante si escamotabile de tip Schottel, care inlocuiesc si instalatia de guvernare la navele fluviale;

- elice cu pas variabil;

- elice identice celor de aviatie instalate la hidroglisoare sau la navele cu perna de aer..

Informatii despre Carme

La nave, o carma este un dispozitiv sub forma unui panou vertical, articulat la pupa, in planul diametral al navei, cu scopul de a-i asigura guvernare si manevrarea.

Poate fi metalica sau din lemn (la navele de lemn). Panoul, numit safran sau pana se prinde prin balamale speciale de etamboul carmei; prin intermediul unei instalatii de guvernare, care actioneaza asupra axului carmei.

Carma poate fi orientata in borduri pana la unghiuri de aproximativ 35?. Suprafata activa (imersa) a safranului se calculeaza in raport cu suprafata planului de deriva al navei. La mersul inainte, cand carma este orientata intr-un bord apare o forta normala pe safran, cu punct de aplicatie la aproximativ 1/3--1/5 din latimea acestuia si spre partea sa anterioara, care are ca efect principal girarea navei in bordul in care s-a pus carma si ca efect secundar reducerea vitezei navei.

Dupa pozitia axului fata de safran, carmele pot fi:

a) normale, cu axul la partea anterioara;

b) compensate;

c) semicompensate.

Dupa modul de fixare de corpul navei, carmele pot fi:

a) articulate pe etambou (prin balamale);

b) fixate pe axul propriu (cu calcai si crapodina);

c) suspendate pe axul propriu.

Pentru micsorarea rezistentei la inaintarea navei se construiesc carme speciale cu safran hidrodinamic, tip Oertz sau carme active.

La fluvii, si in genere in ape putin adanci, se utilizeaza carme de inaltime mica si latime mare sau carme cu safrane multiple actionate simultan, tip Nitzler ori tip Flettner.Tot la fluvii, unele nave dispun si de carme la prova spre a usura intoarcerile in locuri inguste.