Dezastrul ecologic de la Certej

Extras din referat Cum descarc?

Certeju de Sus este o comuna in judetul Hunedoara, situata in partea de sud-est a Muntilor Metaliferi. Comuna are in componenta satele Bocsa Mare, Bocsa Mica, Certeju de Sus, Hondol, Sacaramb, Toplita Muresului, Magura-Toplita, Nojag, Varmaga, si face parte din ,,Grupul de actiune locala Tara Zarandului" , avand acces la programele de finantare europeana pentru dezvoltare rurala.
Zona Certej este una dintre cele mai vechi zone miniere din tara noastra, fiind recunoscuta inca din anul 1746, cand imparateasa Maria Terezia a hotarat relansarea mineritului aurifer in Muntii Apuseni, infiintand la Certej in anul 1763 prima topitorie de aur, aceasta urmand sa functioneze nu mai putin de 119 ani. De-alungul celor doua secole de exploatare miniera a zacamintelor din Muntii Metaliferi, la Certej s-a obtinut o cantitate de peste 40 de tone de aur.
Aceasta zona are si o importanta istorica, gazduind ,,Stanca lui Horea,, , locul in care minerii din Certej, Sacaramb si Hondol, au fost mobilizati sa se alature rascoalei taranesti din 1784.
Conform recensamantului din 2011, in comuna Certeju de Sus isi duc traiul 3126 de suflete, numarul lor fiind in scadere fata de recensamantul din 2002, cand s-au inregistrat 3456 locuitori. Numarul locuitorilor s-a redus drastic in zona, in comparatie cu anii `30 a secolului trecut, cand satul Sacaramb, azi localitate a comunei Certeju de Sus, gazduia aproximativ 15000 de locuitori, in timp ce orasul Deva avea o populatie de numai 8000 locuitori.
In acea vreme, localitatea Certej se bucura de o situatie economica favorabila, datorata in mare parte exploatarii miniere, dar si altor activitati economice desfasurate in zona (banci, ateliere mestesugaresti, fabrica de bere) . 
Avalansa de steril
Sfarsitul lunii octombrie a anului 1971, reprezinta sfarsitul unei ere de minerit in localitatea Certej, dar si sfarsitul tragic a zeci de locuitori, schimband totodata destinul celor ramasi in viata.
Sambata, 30 octombrie 1971, la primele ore ale diminetii, digul iazului de decantare al exploatarii miniere Certej, a cedat, astfel permitand deversarea unui val de 300.000 metri cubi de steril, care in numai un sfert de ora, a acoperit aproximatic cinci kilometri patrati, cu un strat de pana la jumatate de metru.

Fisiere in arhiva (1):

 Dezastrul ecologic de la Certej.docx