Depozite Epiclastice

Extras din referat Cum descarc?

Depozitele epiclastice sunt constituite in principal dinfragmente sau epiclaste de origine terigena care au fost transportate si acumulate mecanic. Mai sunt numite
-terigene, 
-detritice
-siliciclastice (formate in principal din silicati).
Se impart in:
-Sedimente epiclastice (neconsolidate)
-Roci epiclastice (consolidate)
Constituentii sedimentelor si rocilor epiclastice
Constituentii majori ai depozitelor epiclastice sunt fragmentele sau clastele de minerale si roci preexistente numite epiclaste. In cantitati subordonate mai contin minerale autigene (de neoformatie), bioclaste, vulcanoclaste, materie organica si, in cazul rocilor epiclastice, liant.
Epiclastele:
-granoclaste-granule monominerale 
-litoclaste-fragmente de roci. 
Granoclastele, in functie de greutatea specifica, apartin la doua categorii:
-fractiunea usoara;
-fractiunea grea.
Fractiunea usoara -granoclastele cu greutate specifica mai mica de 2,9 -cuart, feldspat, mice (biotit bogat in magneziu, muscovit), minerale argiloase, clorite, calcit si altele.
Fractiunea grea -granoclastele cu greutate specifica mai mare de 2,9 precum si granoclastele de beril (G = 2,6). Pentru aceasta fractiune se mai utilizeaza termenul ,,minerale grele": granat, zircon, turmalina, apatit, titanit, monazit, piroxeni, amfiboli, rutil, casiterit, hematit, ilmenit, magnetit, corindon, aur, argint, diamant si altele. Cantitativ, fractiunea grea este mult subordonata celei usoare.
Litoclastele reprezinta fragmente de roci magmatice, metamorfice si sedimentare si pot fi agregate minerale monominerale (exemplu, fragment de cuartit) sau agregate poliminerale. Litoclastele au in mod obisnuit dimensiuni mai mari decat granoclastele si predomina in depozitele epiclastice mai grosiere.
Mineralele autigene sau de neoformatie se formeaza fie prin precipitare in bazinul de sedimentare, acumulandu-se simultan cu epiclastele, fie ulterior, prin precipitare din solutiile interstitiale care circula prin sedimentele terigene acumulate. Cele mai frecvente minerale autigene sunt carbonatii (calcit, dolomit, siderit, ankerit), sulfatii (gips, anhidrit), fosfatii (colofan), oxi-hidroxizii de Fe (hematit, goethit, limonit), sulfurile (pirita) si silicatii (cuart, opal, calcedonie, glauconit, clorite, microclin etc.). Mineralele de neoformatie se prezinta sub trei aspecte:
-ciment;
-cristale idiomorfe diseminate in masa rocii;
-pseudomorfoze dupa minerale alogene (calcit dupa feldspat etc.).
Bioclastele sunt parti scheletice de natura minerala ale diverselor organisme acvatice sau de uscat.
Vulcanoclastele sau piroclastele reprezinta claste de origine vulcanica formate in urma activitatii vulcanice de tip exploziv. De regula participa in cantitati cu totul subordonate insa in bazinele situate in apropierea ariilor cu vulcanism activ (de tip exploziv), cantitatea de piroclaste poate creste semnificativ, formandu-se depozite mixte.
Liantul constituie materialul de legatura al clastelor si poate fi de origine mecanica sau chimica, numindu-se matrice, respectiv ciment.
o Matricea este caracteristica rocilor formate din claste mai grosiere si este constituita tot din claste, insa de dimensiuni mai fine, silto-pelitice. Componenta silto-pelitica va deveni liant pentru clastele mai grosiere, rudito-arenitice, in urma compactizarii diagenetice. Din punct de vedere mineralogic, matricea este bogata in minerale argiloase, cuart, mice si clorite.
o Cimentul se formeaza prin precipitare chimica sau chimica bioindusa. Poate fi:
-sindepozitional, acumulandu-se simultan cu clastele, 
-postdepozitional, cand precipita din solutii interstitiale. 
Din punct de vedere mineralogic, cimentul este omogen si monomictic (format din aceeasi specie minerala). Cimentul poate fi de natura silicioasa (opal, calcedonie, cuart), carbonatica (calcit, cel mai adesea), sulfatica (gips), fosfatica (colofan) si oxidica (hematit, goethit, limonit).Uneori in aceeasi roca se intalnesc doua tipuri mineralogice de ciment insa in acest caz unul dintre ele are caracter secundar.
In functie de gradul de cristalinitate, cimentul poate fi amorf sau cristalin.
Dupa habitusul cristalelor, se disting trei tipuri de ciment cristalin :
-ciment mozaic-habitus izometric;
-ciment druzic-habitus variabil in raport cu distanta fata de claste, de la scurt prismatic la lung prismatic;
-ciment fibros-acicular-habitus fibros-acicular ;


Fisiere in arhiva (1):

  • Depozite Epiclastice.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!