Apele europene - starea chimică a apelor subterane și presiuni

Extras din referat Cum descarc?

1. Introducere 
Apele subterane constituie cel mai mare rezervor de apa dulce din lume, reprezentand mai mult de 97% din toate rezervele de ape dulci disponibile pe glob (excluzand ghetarii si calotele glaciare). Restul de 3% este alcatuit in principal din apele de suprafata (lacuri, rauri, mlastini) si umiditatea solului.
Se stie de multa vreme ca apele subterane trebuie sa fie protejate. Cel dintai document legislativ referitor la apele subterane (Directiva 80/68/CEE) avea un domeniu de aplicare limitat si se axa pe controlarea emisiilor de substante provenite din surse industriale si urbane. Mai tarziu, au fost introduse directive prin care se urmarea controlarea poluarii difuze provocate de surse agricole si industriale. 
Cu ocazia seminarului ministerial privind apele subterane, care a avut loc la Haga, pe 26 si 27 noiembrie 1991, s-a solicitat elaborarea unui program de masuri pentru a evita deteriorarea pe termen lung a cantitatii si a calitatii apelor subterane de pe teritoriul Uniunii Europene. Primul efect al acestei solicitari a fost adoptarea de catre Comisie, in 1996, a unei comunicari referitoare la un program de actiune privind apele subterane, care ulterior a fost incorporat in Directiva-cadru privind apa (Water Framework Directive (WFD)), adoptata patru ani mai tarziu (Directiva 2000/60/CE). Pentru prima data, apele subterane au devenit parte dintr-un sistem integrat de gestionare a apei, un context deosebit de natural pentru aceasta componenta a mediului. 
Protectia apelor subterane este o prioritate in politica de mediu a UE din mai multe motive:
-  odata contaminata, apa subterana este mai greu de curatat decat apa de suprafata, iar consecintele pot sa dureze decenii;
-  intrucat apa subterana este utilizata frecvent pentru captarea apei potabile, pentru industrie si agricultura, poluarea apelor subterane poate pune in pericol sanatatea umana si poate ameninta aceste activitati;
-  apa subterana furnizeaza debitul de baza al multor rauri (poate asigura pana la 90 % din debit pentru anumite cursuri de apa) si astfel poate afecta calitatea sistemelor de apa de suprafata;
-  de asemenea, apa subterana actioneaza ca un tampon pe parcursul perioadelor secetoase si este esentiala pentru mentinerea zonelor umede.
WFD include apele subterane in planul de gestionare a districtului hidrografic si stabileste, pentru corpurile de apa (subterane), etapele de urmat in ceea ce priveste delimitarea, analiza economica, caracterizarea (analiza presiunilor si a impacturilor), monitorizarea si elaborarea unor programe de masuri care sa asigure, pana la sfarsitul anului 2015, cantitati suficiente de ape subterane in stare chimica buna.
2. Monitorizarea calitativa (chimica)
Pentru monitorizarea chimica a apelor subterane, exista doua tipuri de programe, si anume, programul de supraveghere si programul operational. Aceste doua programe ofera informatii necesare in evaluarea starii chimice si in identificarea si monitorizarea tenditei concentratiilor de poluanti. 
Programul de supraveghere trebuie realizat pe parcursul fiecarui ciclu de planificare (6 ani), iar programul operational trebuie sa fie realizat, cel putin un an, pe parcursul perioadelor cand programul de supraveghere nu este aplicat . 
De asemenea, Directiva Cadru specifica ca Statele Membre trebuie sa realizeze monitoringul de supraveghere pe parcursul fiecarei perioade de plan de management pentru a permite validarea evaluarii de risc (in conformitate cu Art. 5) si de a obtine informatii pentru evaluarea tendintelor, precum si sa aplice suficient monitoring operational pentru a stabili starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc si sa identifice prezenta tendintelor importante si sustinute de crestere a concentratiilor de poluanti (2).
2.1 Programul de supraveghere 
In cazul apelor subterane monitoringul de supraveghere este realizat avand in vedere urmatoarele obiective:
-  validarea caracterizarii, precum si a procedurii de evaluare a riscului de a atinge starea chimica buna;
-  furnizarea informatiilor pentru evaluarea tendintelor pe termen lung ale concentratiilor poluantilor, atat ca rezultat al variatiei conditiilor naturale, cat si ca rezultat al activitatilor antropice; 
-  stabilirea programului de monitoring operational. 
In masura in care, ca urmare a analizei realizate in cadrul programului de supreveghere, au rezultat depasiri la unii indicatori de poluare, forajul respectiv va intra intr-un program operational. 
2.1.1 Criterii de stabilire a sectiunilor de monitorizare
In vederea definirii structurii spatiale a retelei de monitoring chimic de supraveghere a corpurilor de apa subterana s-au utilizat atat criteriile generale descrise in programul de monitorizare cantitativa, cat si urmatoarele criterii specifice : 
-  criteriul presiunilor antropice datorate poluarii (cu nitrati din surse agricole, cu substante prioritare/prioritare periculoase si cu alte substante specifice spatiului hidrografic);
-  criteriul ariilor protejate (conform Directivei Cadru -  anexa IV, criteriul utilizarii corpurilor de apa pentru captarea apei in scopul consumului uman); 
-  criteriile retelei EIONET (European Environment information and Observation Network -  Reteaua europeana de informare si observare a mediului).
2.1.2 Parametrii monitorizati si frecventele de monitorizare
Parametrii calitativi monitorizati sunt stabiliti in conformitate cu prevederile Anexei V, 2.4.2. din Directiva Cadru. 
Parametrii monitorizati sunt cei obligatorii (continutul de oxigen, pH, conductivitate, azotati, amoniu), precum si alti parametrii si poluanti, in functie de utilizarile apei subterane, precum si in functie de presiunile antropice identificate, ce sunt cuprinsi in urmatoarele categorii: 
-  oxidabilitate: CCO-Mn;
-  alcalinitate; 
-  alti nutrienti: azotiti, ortofosfati;
-  substante prioritare si prioritar periculoase;
-  poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8, 9 din Directiva Cadru, alti poluanti decat cei regasiti printre parametrii generali sau alte substante decat substantele prioritare)
-  alti poluanti si parametrii (substante ce nu se regasesc in anexele 8, 9 si 10 din DCA), inclusiv ionii majori, pentru realizarea balantei ionice. 
Frecventa de monitorizare in programul de supraveghere este de odata la 6 ani.

Fisiere in arhiva (1):

 Apele europene - starea chimica a apelor subterane si presiuni.docx

Bibliografie

1. *** https://www.eea.europa.eu/publications/state-of-water
2. *** https://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/index_en.html
3. *** https://www.limnology.ro/water2010/Proceedings/12.pdf
4. ***https://tableau.discomap.eea.europa.eu/t/Wateronline/views/WISE_SOW_GroundWater_Statistics/GWBbyChemicalstatus/kristensen@eea.dmz1/UnknownGWChemicalstatus?:embed=y&:showAppBanner=false&:showShareOptions=true&:display_count=no&:showVizHome=no 
5. *** Legea privind calitatea apei potabile 458/2002 , accesata in data de 8.10.2019.