Abstract: Tema securitatii lanturilor de aprovizionare si a functiilor logistice a crescut importanta atat in practica, cat si in cercetare si a aparut ca zona sa de cercetare in cadrul CSM si logistica. Aceasta lucrare prezinta o revizuire a dezvoltarii subiectului de securitate in literatura de management al lantului de aprovizionare. Articolul urmareste sa clasifice principalele probleme de securitate tratate in literatura de specialitate , securitatea lantului de aprovizionare, enumera abordarile teoretice aplicate acestor probleme si sa prezinte o discutie despre solutiile emergente care vin in urma acestei cercetari. Articolul examineaza trei beneficii pentru securitatea lantului de aprovizionare care formeaza un nucleu de cercetare obiectivele din literatura de specialitate privind SCS: imbunatatirea securitatii, eficientizarea proceselor lantului de aprovizionare si imbunatatirea rezistentei lantului de aprovizionare. In timp ce operationalizarea securitatii lantului de aprovizionare nu este inca bine dezvoltata in literatura de specialitate, unele constatari de interes special se refera la planificarea logisticii pentru securitatea lantului de aprovizionare. Imbunatatirea capacitatii de reactie a lanturilor de aprovizionare este inca o zona care necesita o atentie deosebita pentru cercetare. Punerea in aplicare a masurilor de securitate propuse si cu experienta in cadrul lantului de aprovizionare este cerinta integrarii masurilor de securitate in activitatile strategice si operationale din intregul lant de aprovizionare. Cuvinte cheie : Managementul lantului de aprovizionare . Securitatea lantului de distributie. Vulnerabilitate. Analiza continutului . Revizuirea literaturii narative. 1. Introducere si prezentare generala Tema securitatii lanturilor de aprovizionare si a functiilor logistice a crescut in importanta atat in practica, cat si in cercetare si a devenit un domeniu de cercetare propriu in cadrul CSM si logistica. Ca urmare a riscurilor de securitate asociate industriei transporturilor, au fost puse in aplicare numeroase reglementari pentru a combate amenintarile la adresa securitatii si pentru a permite interzicerea atacurilor teroriste care implica sisteme de transport si logistica. Se considera ca amenintarea principala provine din containere, insa deturnarea si reorientarea materialelor periculoase in scopuri periculoase sunt incluse si ca riscuri potentiale de securitate (OCDE 2005). Lanturile de aprovizionare au fost tensionate de reactia guvernului fata de atacurile teroriste din 11 septembrie, 2001 in inchiderea frontierelor si a porturilor aeriene si maritime. Efectele acestor actiuni, precum si impactul noilor reglementari privind securitatea, au provocat o eruptie de cercetari si scrieri pe tema securitatii lantului de aprovizionare, care se ocupa de asigurarea continuitatii si eficientei operatiunilor lantului de aprovizionare, in ciuda costurilor suplimentare legate de securitate. Modul in care se trateaza securitatea in literatura de specialitate privind managementul lantului de aprovizionare este subiectul acestui studiu, care analizeaza in mod specific modul in care s-au documentat in literatura de specialitate aspectele legate de securitatea lantului de aprovizionare, solutiile pentru imbunatatirea practicilor lantului de aprovizionare securitatea si lacunele in cazul in care este necesara cercetarea pentru securitatea lantului de aprovizionare. Exista trei obiective majore pentru investitiile in securitatea lantului de aprovizionare: sporirea securitatii lanturilor de aprovizionare, imbunatatirea eficientei proceselor de afaceri si imbunatatirea reactiei si rezistentei la incidentele de securitate (Gutierrez et al., 2007). Fiecare dintre aceste obiective este asociat cu o serie de abordari metodologice in cercetare. Primul obiectiv este cerinta de a face lantul de aprovizionare mai sigur. Metodologiile disponibile pentru a face mai putin vulnerabile lantul de aprovizionare pot fi clasificate fie ca fiind de natura organizationala sau tehnica. Solutiile tehnice si organizationale propuse, inclusiv liniile directoare create in cadrul initiativelor internationale de reglementare in materie de securitate si a standardelor de securitate, au propriile lor puncte forte, punctele slabe si limitele de aplicabilitate pentru intarirea lanturilor de aprovizionare, actorilor, bunurilor si elementelor impotriva activitatii rautacioase. Cel mai slab aspect care pare sa reapara in solutiile propuse de securitate este lipsa unui mijloc de cuantificare a beneficiilor, atat din punct de vedere al costurilor, cat si al vulnerabilitatii reduse. Aceasta limitare pare a fi inradacinata in lipsa unor concepte operationalizate de securitate, vulnerabilitate si rezilienta, toti termenii care reapara in discutia in jurul securitatii, dar sunt rareori bine definite. Se clarifica necesitatea de a defini ce se intelege prin termenul de securitate si de a pune asteptari rezonabile cu privire la ceea ce poate si nu poate fi atins in ceea ce priveste conditionarea lantului de aprovizionare inainte ca investitiile si schimbarile procedurale de imbunatatire a securitatii sa poata fi evaluate. Un al doilea obiectiv major este cel al imbunatatirii proceselor de afaceri. Cercetarea in vederea atingerii acestui obiectiv vizeaza stabilirea unor linii directoare pentru punerea in aplicare a modificarilor structurale ale proceselor de afaceri de-a lungul lanturilor de aprovizionare, pentru a le face mai eficiente. Multe dintre solutiile propuse pentru imbunatatirea proceselor operationale de-a lungul lantului de aprovizionare implica securitate pe diferite domenii ale teoriei managementului. Principiile sunt derivate din managementul riscului si managementul calitatii totale. Se cauta interfete intre aceste principii si concepte din managementul lantului de aprovizionare. Aceste solutii, totusi, fac obiectul acelorasi limitari care afecteaza respectivele domenii ale teoriei managementului. In plus, aceste abordari individuale se bazeaza pe traditia de a detine firma ca unitate de analiza. Gestionarea lantului de aprovizionare este, totusi, un cadru pentru analiza relatiilor inter-organizationale si, prin urmare, abordarile CSM necesita cel putin relatia cumparator-vanzator ca unitate de analiza, daca nu o retea, si prin urmare aceste abordari sunt limitate in aplicabilitatea lor probleme in securitatea lantului de aprovizionare. Al treilea obiectiv major in implementarea masurilor de securitate este imbunatatirea capacitatii lantului de aprovizionare de a detecta si de a reactiona la incidentele de securitate (Voss et al 2009b). Un timp mai rapid pentru a identifica, a raspunde si a rezolva o problema a fost unul dintre modurile in care furnizorii de servicii logistice de varf din industrie au beneficiat de imbunatatiri in materie de securitate (Peleg-Gillai et al., 2006, p. 4). Operatiunile de gestionare a dezastrelor si abordarile de gestionare a crizelor au fost aplicate pentru a indeplini aceasta cerinta. Aceleasi probleme discutate mai sus privind aplicabilitatea RM si TQM pentru imbunatatirea proceselor lantului de aprovizionare se aplica si acestor abordari. Obiectivele conflictuale, informatiile ascunse si asimetrice si gradele diferite de putere si concentrarea de-a lungul lantului de aprovizionare caracterizeaza si caracterizeaza problemele cu care se confrunta managementul lantului de aprovizionare. Acest articol analizeaza problemele si solutiile care stau la baza discutiei privind securitatea lantului de aprovizionare. Sintetizeaza cercetarea prin metode de catalogare aplicate acestor probleme, contributiile stiintifice si pragmatice ale cercetarii, precum si forta si punctele slabe care pot fi asociate cu aceste metode.
Autry CW, Bobbitt LM (2008) Supply chain security orientation: conceptual development and a proposed framework. Int J Logistics Manage 19(1):42- 64 Barnes P, Oloruntoba R (2005) Assurance of security in maritime supply chains: conceptual issues of vulnerability and crisis management. J Int Manage 11(4):519- 540 Bichou K, Kee-Hung L, Lun YHV, Cheng TCE (2007) A quality management framework for liner shipping companies to implement the 24-hour advance vessel manifest rule. Transp J 46(1):5- 21 Boote DN, Beile P (2005) Scholars before researchers: on the centrality of the dissertation literature review in research preparation. Educ Res 34(6):3- 15 Cavinato JL (2004) Supply chain logistics risks: from the back room to the board room. Int J Phys Distrib Logistics Manage 34(5):383- 387 Chopra S, Sodhi MS (2004) Managing risk to avoid supply-chain breakdown. [Article]. Mit Sloan Manage Rev 46(1):53-+ Closs DJ, McGarral EF (2004) Enhancing security throughout the supply chain. IBM Centre for the Business of Government Closs DJ, Jacobs MA, Swink M, Webb GS (2008) Toward a theory of competencies for the management of product complexity: Six case studies. J Oper Manage 26(5):590- 610 Crutch M (2006) The benefits of investing in global supply chain security: executive summary from the CVCR 2006 roundtable meeting: Lehigh University Center for Value Chain Research Fischer S (2005) Sicherheit in der Logistik: Mafiose Machenschaften. Logistik Heute 27(3):52- 54 Fletcher T (2007) Authorized economic operator (AEO) programs: IBM's perspective. World Customs J 1 (2):61- 65 Francis V (2008) Supply chain visibility: lost in translation? Supply Chain Manage Int J 13(3):180- 184 Gould J (2007) Supply chain security: an overview of theoretical applications. LogDynamics Research Report, 1 Gutierrez X, Hintsa J, Wieser P, Hameri A-P (2007) Voluntary supply chain security program impacts: an empirical study with BASC member companies. World Customs Journal, Volume 1(Issue 2) Haag J (2007) Explosionsfeste Transportbehalter: Mehr Sicherheit fur das Transportwesen. Packreport 40 (3):52- 54 Hale T, Moberg CR (2005) Improving supply chain disaster preparedness: a decision process for secure site location. Int J Phys Distrib Logistics Manage 35(3):195- 207 Hameri A-P, Hintsa J (2009) Assessing the drivers of change for cross-border supply chains. Int J Phys Distrib Logistics Manage 39(9):741- 761 Helferich OK, Cook RL (2002) Securing the supply chain: management report. CLM Publications Hiles A, Barnes P (eds) (2001) The definitive handbook of business continuity management, 2nd edn. John Wiley & Sons, Ltd Hintsa J, Gutierrez X, Wieser P, Hameri A-P (2009) Supply chain security management: an overview. Int J Logistics Syst Manage 5(3):344- 355 INTEGRITY, & SMART-CM (2008) Global container supply chain compendium ISO 28000: 2007 (2007) Specification for security management systems for the supply chain. International Organization for Standardization, Geneva Juttner U (2005) Supply chain risk management: understanding the business requirements from a practitioner perspective. Int J Logistics Manage 16(1):120- 141 Kearney AT (2005) Smart boxes. Retrieved 20.01.2010, from http://www.atkearney.com/index.php/ Publications/smart-boxes.html Kempf J (2008) Innovative Loesungen zur Verlustreduzierung in der Supply Chain. In: Pfohl H-C (ed) Sicherheit und Risikomanagement in der Supply Chain: Gestaltungsansaetze und praktische Umsetzung. Bundesvereinigung Logistik, DVV-Media-Group, Dt. Verkehrs-Verl, Hamburg, pp 333- 341
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
