Adevărul Este în Noi

Adevarul este in noi, calea vietii este auto-descoperirea, spun culturile orientale si occidentale. In diverse epoci s-a tot vorbit despre cunoasterea de sine si inca ar mai fi multe de spus. Subiectul pare greu de epuizat, intrucat atinge chiar punctele esentiale ale fiintei.

Cunoasterea de sine insuti e inceputul intelepciunii, deci este inceputul transformarii sau regenerarii. Cunoasterea propriei persoane nu ni-o poate da nimeni si nici nu o putem gasi in nici o carte. Aceasta consta in a te vedea zilnic in oglinda convetuirii, a vedea propria ta relatie cu lucrurile, persoanele ce te inconjoara si ideile care iti domina ratiunea.

Lumea e chiar relatia ta cu ceilalti. Ea nu e ceva ce exista aparte de tine nici de mine, ci e chiar societatea, relatiile care le realizam intre noi. Deci problema e in mine si tine nu in lume, pentru ca ea e doar proiectia noastra, si ca s-o intelegem mai intii trebuie sa ne intelegem pe noi insine

Realizarea Sinelui in conceptia lui Jung inseamna dezvoltare si ea urmeaza ,,calea implinirii depline" si a ,,desavarsirii". Procesul individuarii Jung il considera ,,o mare aventura" - calatorie orientata spre centrul personalitatii, spre Sinele care reprezinta unitatea. El integreaza totul in personalitate si asigura un echilibru fiind un factor motivator care-l imSursa generatoare de energie psihica este conflictul si opozitia dintre constiinta si inconstient, dintre inconstientul personal si cel colectiv (functiile rationale se opun celor irationale, ,,anima" se opune lui ,,animus" etc.). Dar functiile opuse sunt complementare formand in ultima instanta o sinteza, care va produce o integrare si echilibrare in sistem. Tot ca interactiune apare si compensatia prin care o structura actioneaza si stapaneste slabiciunile altei structuri iar toate aceste mecanisme conduc la echilibru si sunt menite sa atinga cel mai deplin (complet) stadiu al dezvoltarii personalitatii - realizarea Sine-lui(,,Self-actualization").

Procesul individuarii Jung il considera ,,o mare aventura" - calatorie orientata spre centrul personalitatii, spre Sinele care reprezinta unitatea. El integreaza totul in personalitate si asigura un echilibru fiind un factor motivator care-l impulsioneaza si orienteaza pe individ in viata. ,,Implinirea" omului este aproape imposibila fara o cunoastere deplina a Sine-lui, iar deplina realizare se afla in viitor, in scop si ideal, programator al evolutiei umane marcata de trei principii: al progresului, regresului si sincronicitatii.pulsioneaza si orienteaza pe individ in viata.

In istoria psihologiei, mai ales in etapa prestiintifica, a dominat mult timp metoda introspectiei, Psihologia introspectiva plecand de la ideea ca omul ar dispune de o facultate speciala de cunoastere nemijlocita a propriului psihic,si ca aceasta ar fi singura cale de cunoastere psihologica. Din acest punct de vedere fenomenele psihice pot fi cunoscute numai cu ajutorul introspectiei, conceputa ca o privire interioara, ca o perceptie interna, prin care constiinta si psihicul se sesizeaza nemijlocit pe sine insusi, printr-un act de autoreflectare. Datele obtinute prin metoda introspectiei sunt considerate a fi absolut veridice, si nu ar comporta o instanta obiectiva de verificare, in privinta psihicului, fenomenul si esenta fiind coincidente

Distinctia intre Introspectie si Autoobservatie : modul de perceptie al propriei personalitati este unul dual, caci omul este capabil de o dubla cunoastere : 1. una prin care sesiseaza propriile ganduri, sentimente, senzatii, etc. 2. a doua prin care se vede pe sine traind si actionand, asa cum ii vede traind si actionand pe ceilalti, si, astfel, el se cunoaste pe sine in acelsi mod in care ii cunoaste pe ceilalti.

Autoobservatia reprezinta observatia aplicata propriei persoane, aceasta insemnand cunoasterea gandurilor, sentimentelor si aspiratiilor intime (introspectia), cat si cunoasterea din activitatea proprie, din succese si esecuri, din actele relatiilor cu semenii, din experienta vietii, etc., Introspectia fiind, de fapt, o latura a Autoobservatiei.

Prin introspectie sesizezi nemijlocit continutul gandirii si reprezentarii tale, care ti se prezinta ca imagini ale lumii externe. Din aceasta cauza cercetatorii introspectionisti cereau subiectului sa relateze numai asupra aspectului psihic pur, eliminandu-se orice referire la obiect. Ei au numit "stimulus error" greseala pe care o faceau subiectii, relatand despre obiectul (stimulul) perceptiei, reprezentarii si gandirii lor, atunci cand li se cerea de fapt caracterizarea insasi a perceptiei, gandirii, etc.

Autoobservatia reprezinta observatia aplicata propriei persoane, aceasta insemnand cunoasterea gandurilor, sentimentelor si aspiratiilor intime (introspectia), cat si cunoasterea din activitatea proprie, din succese si esecuri, din actele relatiilor cu semenii, din experienta vietii, etc., Introspectia fiind, de fapt, o latura a Autoobservatiei.

Cunoasterea psihologica stiintifica trebuie sa se ridice de la date la ipoteze ,pentru a verifica ipotezele pe baza unor noi date de control. Se trece astfel de la fapte, care cuprind intotdeauna o interpretare, spre a verifica apoi aceasta interpretare cu ajutorul unor noi fapte. In psihologie, ca si in alte domenii, fenomenul si esenta nu coincid.