Vița de vie

Vita de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originara din regiunea mediteraneana, Europa Centrala si sud-vestul Asiei, din Maroc si Spania pana in sudul Germaniei in nord si in est pana in nordul Iranului.[1]

Este o liana, care atinge o inaltime de 35 m, cu coaja. Frunzele alterneaza, sunt lobate palmat si au o lungime si largime de 5-20 cm. Fructul este o boaba, cunoscut ca strugure; care la specia salbatica are un diametru de 6 mm si cand se coace dobandeste o culoare purpurie inchis spre negru, cu o floare galbuie; iar la plante cultivate este de regula mult mai larga, de pana la 3 cm lungime si poate avea o culoare verde, rosie sau purpure. Specia salbatica se gaseste in paduri umede si pe malurile apelor curgatoare.

Strugurele salbatic este deseori clasificat ca V. vinifera, subsp. silvestris (in unele clasificari considerat Vitis silvestris), cu V. vinifera, subsp. vinifera restrictionata la formele cultivate. Vita-de-vie domesticita are flori hermafrodite, dar subsp. silvestris este dioecica (are flori masculine si feminine pe plante separate) si pentru ca fructul sa se dezvolte este necesara polenizarea.

Caractere Morfologice

Radacina

Radacina vitei de vie este compus din axul si ramificatiile radacinii.

Dupa origine, radacinile sunt embrionare si adventive. In cazul vitelor inmultite prin seminte radacinile sunt embrionare. La acestea, axul radacinii se formeaza din radicela embrionului provenita din samanta si se numeste radacina principala (pivot). La cele inmultite vegetativ, radacinile sunt adventive, axul radacinii provine dintr-o portiune de tulpina (butasi, marcota) pusa la inradacinat.

Pe radacina principala (pivotul radacinii) sau pe axul radacinii se formeaza ramificatiile de ordinul I, pe ele se prind ramificatiile de ordinul II si tot asa pana la ordinele VII - IX. La vitele obtinute din marcote sau din butasi lungi, ramificatiile de ordinul I formeaza doua sau mai multe etaje. Pe butasii lungi de 40 cm, radacinile de ordinul I, care apar in dreptul nodurilor se grupeaza la trei nivele diferite, formand trei etaje: etajul ramificatiilor inferioare sau bazale, al ramificatiilor mijlocii sau intermediare si al ramificatiilor superioare (superficiale) sau de roua. Pentru productie, prezinta importanta ramificatiile de la baza butasului. De aceea, viticultorul determina fortifierea lor.

Unghiul geotropic reprezinta unghiul care se formeaza intre radacini si verticala locului, trecuta prin punctul lor de origine. Marimea unghiului geotropic este invers proportionala cu toleranta la seceta a speciei sau a soiului.

La o radacina in crestere, indiferent daca este embrionara, adventiva sau de ramificatie, deosebim urmatoarele zone morfologice exterioare, distincte: piloriza, varful vegetativ, zona neteda, zona pilifera si zona aspra

Tulpina

Butucul (trunchiul) reprezint partea neramificata a sistemului aerian, prin care acesta se leaga de axul radacinii sau de pivotul radacinii. Dupa origine, tulpina este embrionara (la vitele inmultite prin seminte) si neembrionara sau exogena (la cele inmultite vegetativ). La vitele altoite, imbinarea dintre altoi si portaltoi este desemnata de zona de concrestere, zona in care ingrosarile sunt evidente. La vitele cultivate in forme joase, trunchiul (butucul) nu depaseste inaltimea de 10 - 30 cm si poate avea o forma dilatata in partea de sus (ca o farfurie) sau alungita (ca un fus ingrosat). La vitele cultivate in forme semiinalte si inalte, tulpina are lungimi diferite.

Partea ramificata (coroana). Ele se pot grupa in: elemente de durata cu rol de schelet si elemente provizorii, cu rol de rodire (productie) si formare a scheletului.

Elementele de durata cu rol de schelet sunt bratele si cordoanele.

Bratele sunt elemente multianuale, pe care se lasa spre varf coarde mai tinere de doi ani, care au functii de formare si rodire. Ele pot fi simple (neramificate) sau compuse (ramificate). Bratele scurte (cotoare) au mai putin de 50 cm lungime, sunt groase, lipsite de elasticitate si pornesc direct din butuc. Cele lungi (corcani) au dimensiuni de 50 - 150 cm, sunt mai subtiri, elastice si au varsta de 3 - 6 ani

Cordoanele sunt ramificatii multianuale, mai lungi si mai varstnice, pe care coardele mai tinere de doi ani cu functii de formare si rodire se lasa pe toata lungimea. Numarul cordoanelor la planta poate fi unul singur, dublu si multiplu.

Elementele cu functii de formare (inlocuire) sunt: cepii de inlocuire, coborare, rezerva si de siguranta.

Formatiunile cu functii de rod (productie) sunt: coardele de rod, corditele de rod si cepii de rod. Coardele, corditele si cepii pot fi prinsi izolat sau in asociatie (veriga de rod sau cuplu de rod).

Frunza

Frunza la vita de vie este alcatuita din: limb, petiol si stipele.

Limbul este alcatuit din mezofil si 5 nervuri principale. Limbul poate avea forme rotund, reniform, pentagonala, (Feteasca neagra), cuneiform si cordiform.

Dupa numarul lobilor, frunzele se clasifica in: frunze intregi, trilobate (Muscat Ottonel), 5 lobate (Feteasca alba). Multe soiuri nobile de vita de vie prezinta un polimorfism foliar accentuat. Pe acelasi butuc, chiar si pe acelasi lastar se afla frunze intregi, trilobate si 5 lobate (Pinot).