Utilizarea bioluminescenței (ATP) în detecția patogenilor

Cuprins referat Cum descarc?

I. Microorganismele patogene.3
II. Principalele microorganisme patogene.5
III. Bioluminescenta ATP.7
IV. Biosenzorul bioluminescent.8
V. Concluzii.9

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
In general, microorganismele au nevoie de aer, caldura, umiditate si aliment pentru a exista si a se inmulti. 
In mod oportun, se acorda o atentie deosebita dirijarii corecte a proceselor de fabricatie si de prezervare ce vizeaza reducerea la maximum a pericolului de imbolnavire datorat prezentei microflorei patogene.
Toxiinfectiile alimentare se clasifica dupa particularitatile patogenitatii in: tipul infectios (proliferarea la nivelul organismului a germenilor microbieni patrunsi o data cu alimentul) si tipul toxic (resorbtia in organismul omenesc a toxinei elaborata la nivelul alimentului).
Congelarea are ca rezultat nu doar ,,arestarea" microorganismelor patogene, ci si distrugerea unor celule de: Salmonella, Staphylococci si Vibrio parahaemoliticus. In timp ce formele vegetative de Bacillus si Clostridium nu sunt mult mai rezistente la congelare, sporii lor sunt foarte rezistenti. La fel se intampla si cu virusii, mucegaiurile, toxinele microbiene. 
I. Microorganismele patogene
Exista urmatoarele posibilitati de a controla evolutia microorganismelor: 
a. modificarea umiditatii (deshidratare); 
b. prelucrare termica si eliminarea aerului (conditionare in conserve); 
c. reducerea temperaturii (refrigerare si congelare); 
d. transformarea alimentului in produs impropriu dezvoltarii microbiologice (sarare, afumare, murare, adaugare de zahar). 
In timp ce aceste metode se constituie in tehnici de conservare, mai mult sau mai putin traditionale, tratarea cu radiatii deschide perspective interesante in tehnologia prelucrarii alimentelor, dar mai ales in conservarea acestora, in conditiile asigurarii unei depline garantii a lipsei de toxicitate a produselor iradiate. 
Asupra agentilor microbieni, incriminati de provocarea infectiilor si toxiinfectiilor alimentare, procesele tehnologice si de conservare au efecte ce pot fi sintetizate astfel : 
Prelucrarea termica, utilizand timpi de expunere diferiti si temperaturi diferite, elimina in mod efectiv cele mai multe bacterii care nu formeaza spori: Salmonella, Vibrio parahaemoliticus, distruge sporii de Clostridium botulinum, Clostridium perfringens si Bacillus cereus, distruge trichina si alti paraziti, afecteaza virusii si toxinele microbiene (inclusiv aflatoxinele) care necesita pentru suprimare tratamente termice intensive. 
Este de la sine inteles ca utilizarea unui tratament termic in prelucrarea alimentelor presupune cunoasterea tuturor factorilor ce pot influenta activitatea microorganismelor avute in vedere. Refrigerarea blocheaza dezvoltarea bacteriilor, cele patogene ramanand viabile, dar fara a se multiplica pentru o perioada de timp in alimentele refrigerate. Nu da posibilitatea multiplicarii in alimente a parazitilor, virusilor si a toxinelor acestora, agentii enumerati ramanand insa activi pe un timp nedefinit la temperatura de refrigerare, dar permite producerea celor mai multe toxine fungice. 
Expunerea la temperaturi de inghet pentru perioade de timp suficiente determina distrugerea parazitilor. Activitatea apei in alimente este redusa prin cresterea concentratiilor solutiilor, fiind posibila prin uscare sau adaugare de clorura de sodiu, zaharoza, glucoza, glicerol etc.; agentul utilizat influenteaza raspunsul microorganismelor la variatiile apei, diferitele tipuri de organisme microbiene patogene avand intervale de dezvoltare caracteristice in ceea ce priveste acest factor. 
Virusii si alte microorganisme nu necesita distrugerea la valori care le inhiba activitatea. 
Totusi, parazitii care produc trichina si altii mor in alimentele sarate puternic.
Aciditatea, un alt factor caracteristic dezvoltarii microorganismelor, permite folosirea sa (in stransa legatura cu temperatura, timpul de expunere si tipul de acid uzitat) in inhibarea activitatii acestora.

Fisiere in arhiva (1):

 Utilizarea Bioluminescentei (ATP) in Detectia Patogenilor.doc