Tipuri morfologice și structurale de frunze (paralela între dicotiledonate și monocotiledonate)

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere 3
2. Structura frunzelor la angiosperme ..3
2.1 Structura frunzei la dicotiledonate ..3
2.2 Structura frunzei la monocotiledonate .5
3. Morfologia frunzelor 6
3.1 Frunzele simple .6
3.2 Frunzele compuse 7
Bibliografie ...8

Extras din referat Cum descarc?

1. Introducere
Frunza sau folium este organul vegetativ al plantelor ce se formeaza din muguri vegetativi sau micsti. La majoritatea plantelor frunzele au forma monosimetrica si ca exceptie rar asimetrica la putine specii (ex. begonie), cu structura inferioara si superioara. Este unul din cele mai importante organe ale plantei, avand rol in procesele de respiratie, transpiratie si fotosinteza. Gimnospermele au frunze care traiesc pana la 5 ani, dar majoritatea angiospermelor au frunze anuale, cu exceptia unor specii de dicotiledonate ce prezinta frunze persistente similar gimnospermelor.
Ca si evolutie frunzele se dezvolta din zona meristematica periferica a tulpinii. Mai intai apar teaca si stipelele, urmate de petiol si limb. La monocotiledonate lipseste petiolul, trecerea de la teaca la limb se face printr-un meristem intercalar, prin intermediul caruia se alungeste limbul. Partile laterale nu prezinta meristem, de aceea frunza monocotiledonatelor ramane subtire si alungita fara crestere laterala. Frunzele la dicotiledonate prezinta si un meristem lateral care determina cresterea in latime a limbului iar meristemul ce se afla sub epiderma superioara determina cresterea in grosime.1
2. Structura frunzelor la angiosperme
Angiospermele au structura frunzelor mult mai variabila si cu un grad de diferentiere si specializare mult mai mare decat plantele gimnosperme. Limbul este alcatuit din patru tipuri de tesuturi principale: epiderma, tesut conducator, tesut asimilator si tesut mecanic.
2.1 Structura frunzei la dicotiledonate
Sursa: http://biology4isc.weebly.com/uploads/9/0/8/0/9080078/596532.jpg?463
Epiderma se gaseste pe partea superioara si inferioara a limbului, intre care se afla mezofilul. Este formata dintr-un singur rand de celule cu peretii exteriori ingrosati si acoperiti cu o cuticula ceroasa pentru a reduce transpiratia.
Frunzele la majoritatea dicotiledonatelor au o structura dorsiventrala bifaciala, caracterizata prin localizarea unui tesut palisadic sub epiderma superioara si a unui tesut spongios sub cea inferioara. Acest tip de frunze este orientat la unghi fata de axul de crestere al plantei si perpendicular fata de lumina solara. Tesutul palisadic este format din celule cilindrice si alungite care sunt aranjate foarte dens si contin foarte multe cloroplaste, avand rol in fotosinteza. 2
Tesutul spongios este mai putin dens, cu mai putine cloroplaste si cu multe spatii intre celule pentru a facilita schimbul de gaze. El face legatura cu stomatele formate din doua celule stomatice ce se pot inchide sau deschide in functie de nevoile de respiratie sau transpiratie ale plantei. Majoritatea dicotiledonatelor au stomatele pe epiderma inferioara avand frunzele hipostomatice. Tesutul mecanic de sustinere al limbului este reprezentat la monocotiledonate de un sclerenchim lignificat si la dicotiledonate de un colenchim cu membranele alcatuite din celuloza.
Tesutul conducator din mezofil este format din fascicule libero-lemnoase, in principal colateral inchise, ce fac legatura cu tulpina. Vasul central este cel mai mare si cel mai batran. Fasciculele conducatoare formate din tesut lemnos sau xilem sunt amplasate spre fata superioara a frunzei si cele formate din tesut liberian sau floem spre fata inferioara. Tesutul lemnos este compus din vase lemnoase, fibre lemnoase si parenchim lemnos iar cel liberian din vase liberiene, celule anexe si parenchim liberian.
Fiecare fascicula a tesutului conducator este inconjurata de catre o teaca formata dintr-un singur strat de celule de parenchim rotunde aranjate compact.
La dicotiledonate tesutul conducator este imprastiat intr-un mod neregulat prin mezofil iar intr-un fascicol de xilem se regasesc mai multe vase de tip protoxilem si metaxilem, cu protoxilemul orientat spre epiderma superioara. Tesutul de sustinere a fascicolului conducator central care face legatura cu epiderma inferioara si cea superioara este format din mai multe straturi de celule de colenchim. Acestea formeaza extensia tecii fascicolelor conducatoare.

Fisiere in arhiva (1):

 Tipuri morfologice si structurale de frunze (paralela intre dicotiledonate si monocotiledonate).pdf

Bibliografie

1. Savulescu E., Botanica, Ed. Ceres, Bucuresti, 2014.
2. Grintiescu I., Botanica, editia a II-a. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
3. http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/ANATOMIA-LIMBULUI-FOLIAR36.php Accesat la 16.12.2016.