Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna

Extras din referat Cum descarc?

Dezvoltarea unei agriculturi moderne ,durabile presupune ca sectorul de cresterea animalelor sa ocupe un rol important prin produsele ce se obtin.Desigur pentru aceasta este obligatoriu ca asigurarea necesarului de furaje sa se realizeze la parametri optimi in concordanta cu cerintele de calitate si cantitate ale acestora.In viziunea agricola actuala, productia furajelor, obtinuta de pe pajistile permanente,pajistile temporare si culturile furajere, este parte integranta a gestiunii teritoriului agricol si presupune: durabilitatea sistemelor componente, viabilitatea economica si sociala a activitatii agricole si o contributie la dezvoltarea durabila a spatiului rural, intr-o lume tot mai urbanizata.Avand in vedere importanta deosebita a productiei de furaje, implicit a modernizarii exploatarii pajistilor, subiect ce a preocupat in mod deosebit cercetatorii din domeniu, s-au structurat cateva ramuri ale stiintei agricole, care au ca obiect de studiu pajistile si anume:
- Pratologia, studiaza multifunctionalitatea pajistilor si evidentiaza importanta si locul acestora in rezolvarea unor probleme actuale si de perspectiva din domeniul economic,ecologic si social.
- Ecopratologia, are ca obiect de studiu ecosistemele din pajisti.
- Pratotehnica, se ocupa de partea aplicativa a pratologiei, elaboreaza masurile de imbunatatire a pajistilor, metodele si tehnologiile de cultivare ale acestora si ale plantelor furajere in general.
Pajistea are un caracter multifunctional, iar functia cea mai importanta este producerea furajelor suculente si fibroase. Importanta economica si ecologica a pajistilor permanente este deosebita. Suprafetele mari ocupate de pajisti sunt intim legate de viata cotidiana si de conservarea mediului inconjurator. Pajistile reprezinta:
o sursa de hrana pentru animale domestice;
o habitat si sursa de hrana pentru animalele salbatice;
o mijloc de prevenire si combatere a eroziunii solului;
o mijloc de imbunatatire a structurii si fertilitatii solului
Din suprafata de uscat a Terrei, pajistile ocupa 23,3% (3,055 milioane hectare), suprafata de aproximativ doua ori mai mare decat suprafata terenurilor arabile (1,488 milioane hectare).In Romania, suprafata pajistilor permanente este de 4,879 milioane hectare, din care 3,355 mil. ha sunt pasuni si 1,524 mil. ha fanete, aceasta reprezentand 20,3% din suprafata totala a tarii, 21,1% din suprafata de uscat si 32,9% din suprafata agricola (Anuarul statistic, 2008). Aceasta suprafata, ar putea asigura anual hrana pentru cel putin 10 milioane UVM." 
CAPITOLUL I.
Importanta gramineelor furajere anuale in hrana animalelor.
,, Pajistile temporare,cunoscute si sub denumirea de pajisti articiale,pajisti cultivate sau pajisti semanate,sunt suprafete de teren de regula arabile ,care se insamanteaza cu specii furajere perene(graminee si leguminoase) in amestec sau singure.Aceste pajisti se infiinteaza si in locul pajistilor permanente degradate,dupa dupa destelenire si insamantarea amestecului de seminte recomandat" 
,,Cercetarile efectuate in tara noastra evidentiaza productivitatea pajistilor temporare in comparatie cu pajistile permanente.Astfel pe o pajiste temporara neingrasata se realizeaza o productie de cca. 3 ori mai mare decat pe pajistea permanent neangrasata.In cazul in care se aplica o tehnologie de cultivare intensiva (fertilizare si irigare)productia pajistilor temporare poate sa creasca de peste 15 ori fata de productia pajistilor permanente ." .
VALOAREA NUTRITIVA A UNOR NUTRETURI FOLOSITE IN HRANA RUMEGATOARELOR 
Nr. 
Nutreturi
SU g
Valoare
energetica Valoare azotata(g) Valoare de incarcare digestiva Constituenti organici (g) Constituenti minerali g)
UFL
UFC 
PDIN 
PDIE 
UIO
UIL
UIB
SO
PB 
CB 
CA
P
1. Pajiste de ses inainte de inflorire 1000
166 0,97
0,16 0,92
0,15 108
18 95
16 0,95
0,16 0,98
0,16 0,96
0,16 889 172 244 7,0 4,0
2.
Pajiste de ses debut inflorire 1000
172
0,89
0,15 0,83
0,14 84
14
85
15
1,05
0,18
1,02
0,18
1,4
0,18
906
133
272
6,5
3,5
3. 
Pajiste de ses inflorire deplina 1000
192 0,70
0,13 0,60
0,12 58
11 68
13 1,44
0,28 1,16
0,22 1,31
0,25 922 92 335 5,5 3,0
4. Porumb siloz(25%S.U)
1000
250
0,90
0,23 0,80
0,20 53
13
64
16
1,29
0,32
1,22
0316
1,23
0,13
937
86
222
3,0
2,0
5. Pajiste de deal debut inflorire 1000
176 0,89
0,14 0,83
0,13 94
15 89
14 1,12
0,18 1,05
0,17 1,09
0,18 917 149 264 7,5 4,0
6. 
Pajiste de deal inflorire deplina 1000
217 0,67
0,15 0,58
0,13 58
13 67
15 1,39
0,30 1,14
0,25 1,17
0,28 917 92 323 2,5 5,5
7. 
Dactylis glomerata 1000
146 0,89
0,13 0,85
0,12 127
19 99
14 1,12
0,16 1,05
0,15 1,09
0,16 856 202 218
6,5 4,0
8. 
Festuca arundinace 1000
207 0,80
0,17 0,73
0,15 120
25 92
19 0,98
0,20 0,99
0,20 0,99
0,20 896 191 273 5,5 3,0
9.
Lolium perene 1000
164 0,91
0,15 0,86
0,14 108
18
95
16 1,18
0,19
1,07
0,18 1,13
0,19
882
172
242
6,0
4,5
10. 
Bromus catharticus 1000
176 0,89
0,16 0,85
0,15 80
14 85
15 1,08
0,19 1,04
0,18 1,06
0,19 891 127 278 4,5 4,5
11. 
Secara 1000
171 0,84
0,14 0,78
0,13 84
14 84
14 1,72
0,29 900 133 295 3,0 4,0
12. 
Sorg 1000
185 1000
0,13 0,64
0,12
77
14 76
14 1,25
0,23 1,10
0,20 1,18
0,22 915 122 304 5,0 3,0
13. 
Lucerna imbobocire 1000
176 0,77
0,14 0,69
0,12 121
21 90
16 0,98
0,17 0,99
0,17 0,98
0,17 888 193 299 16,5 3,0
14. 
Lucerna inceput inflorire
1000
189 
0,73
0,14 
0,65
0,12 
112
21 
85
16 
1,00
0,19 
1,00
0,19 
1,00
0,19 
891 
178 
315 
16,5
3,0
15
Trifoi alb inceput inflorire
1000
110
1,03
0,11
1,00
0,11
144
16
109
12
0,83
0,09
0,92
0,10
0,82
0,10
887
229
214
13,0
2,5
16. Trifoi rosu inceput inflorire
1000
153 0,81
0,12 0,74
0,11 104
16 87
13 1,01
0,15 1,01
0,15 1,01
0,15 883 166 263 13,0 2,5
17. Sfecla furajera 1000
130 1,15
0,15 1,16
0,15 92
8 86
11 0,91
0,12 0,60 0,70 915 104 70 2,5 1,5
Importanta gramineelor perene rezulta si din urmatoarele insusiri:
o sunt mai putin pretentioase fata de conditiile de crestere in special fata de un regim deficitar in precipitatii de unde rezulta o rezistenta sporita la seceta;
o in conditii optime de vegetatie realizeaza o productie mare;
o datorita continutului mai mare in glucide pot fi usor insilozabile;
o se pot folosi ca nutret murat,fan,semifan,siloz,asternut pentru animale dar si sub forma de concentrate(boabe).


Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!