Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Semintele de rapita contin 48 - 52 % ulei. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti, dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei.
Dupa extragerea uleiului - sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil.
Este o foarte buna premergatoare pentru grau, terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni.
Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la -31?C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.
Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui.
Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.
Valorificarea potentialului agricol prin incurajarea culturilor alternative de plante tehnice, gen rapita, in vederea asigurarii unei surse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si masini agricole autopropulsate, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de dezvoltare .
Cultura de rapita in Romania
In Romania rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari inainte de primul razboi mondial si intre cele doua razboaie mondiale. Astfel, in anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar in anul 1930 cca. 77,32 mii ha.
Dupa 1948, suprafetele au variat de la un an la altul, trecand putin peste 20 mii ha doar in anii 1953, 1955, 1956. In anul 1935 anuarul statistic al Romaniei mentioneaza 5,9 mii ha.
"Tarile din Europa de Est, care se afla in procesul de integrare in Comunitatea Europeana, dispun de suprafete cu potential agricol ridicat. Iin conditiile unor productii medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea Europeana, acest potential ar putea fi folosit pentru producerea de culturi cu un real potential energetic.
In aceasta situatie se afla si Romania, care in perspectiva integrarii in UE si a diminuarii importului de produse energetice, trebuie sa dezvolte o noua categorie de combustibili, care se regenereaza an de an, spre deosebire de combustibilii din hidrocarburi, ce, odata scosi din scoarta Terrei, de la adancimi din ce in ce mai mari, nu se mai regenereaza."
In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.
Proprietati biologice si chimice:
Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pana la 60-80 cm adancime. In conditii favorabile, radacina poate ajunge la adancimi mult mai mari uneori pana la 300 cm. Patrunderea radacinilor in adancime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea in sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspandite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspandita la adancimea de 25-45cm.
Tulpina este erecta, inalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza intre 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la varf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, in afara de lobul principal care este mult mai mare.
Inflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. In fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.
Polenizarea la rapita este incrucisata desi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar in proportie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomanda asezarea stupilor in apropierea lanurilor de rapita.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
