Studiul bacteriilor Rhizobium si conditiile de viata ale acestora in solurile din Romania se impune, datorita rolului acestora in cresterea fertilitatii solurilor. Stadiul actual al cercetarilor privitoare la bacteriile Rhizobium si la relatia lor cu mediile poluate este diferit de la o tara la alta. Totusi, apreciem ca tarile care intrunesc conditii favorabile pentru culturi anuale de leguminoase sau pentru culturi perene , in special S.U.A., Japonia, Franta, India, Germania, U.K. si altele, acorda o importanta covarsitoare acestor specii. Pe plan international exista preocupari constante referitoare la supravegherea starii ecologice a solurilor si a mediului inconjurator in ansamblul sau. Cercetarile referitoare la biodiversitatea si biologia solurilor au capatat o mare amploare dupa anii 1990, respectiv dupa summit-ul de la Rio de Janeiro privitor la problemele mediului inconjurator, la care s-a adopat Conventia Internationala asupra biodiversitartii. Aceste cercetari au luat amploare datorita constientizarii riscurilor indusrializarii si impactului acestora asupra solului, ca factor de stabilitate pentru mediul inconjrator. Conservarea biodiversitatii solurilor si ameliorarea acesteia acolo unde s-au produs actiuni cu impact negativ (poluarea solurilor cu contaminanti organici sau cu metale grele, degradarea fizica a solurilor cu implicatii grave asupra conditiilor de viata ale organismelor vii din sol etc.) reprezinta teme de interes major pentru oamnii de stiinta si pentru specialisti in general, intrucat de acestea depinde fertilitatea naturala a solurilor si echilibrul ecologic al arealelor vizate. Contaminarea cu metale grele este larg raspandita in prezent (Nriagu, 1990). Solurile pot fi contaminate cu metale grele ca urmare a unei largi varietati de surse antropice, precum metalurgia, mineritul, industria energetica, aplicarea pesticidelor si a ingrsamintelor chimice, aplicarea namolurilor de epurare pe solurile agricole si altele (Giller et al., 1989; McGrath et al., 1995; Robinson et al., 2001). In ultimele decenii au crescut ingrijorarile privind contaminarea cu metale grele, nu doar datorita toxicitatii lor pentru animale, plante si microorganisme dar, de asemenea, pentru ca ele devin imobilizate irevesibil in componentele solului (McGrath si Lane, 1989). Nivelurile continuturilor solurilor in metale depind de nivelurile emisiilor, de transportul metalului de la sursa la locul acumularii si de retinerea acestuia odata ajuns in sol (Alloway, 1995). Cateva metale, precum Zn, Cu, Ni si Cr sunt micronutrienti esentiali sau benefici pentru plante, animale si microorganisme, in timp ce altele, precum Cd, Hg si Pb au functii biologice si/sau fiziologice necunoscute. Oricum, toate aceste metale pot fi toxice la concentratii relativ reduse (Gadd, 1992). Atunci cand au fost expuse unor concentratii moderate de metale grele, microorganismele solului s-au dovedit a fi foarte sensibile (Giller et al., 1998). Numeroase studii au aratat ca metalele influenteaza negativ microorganismele (Shi et al., 2002), afectandu-le cresterea, morfologia si activitatile (Baath et al, 1998; Lakzian at al., 2002; Khan si Scullion, 2002), inclusiv fixarea simbiotica a N2 (McGrath et al., 1988). Aceste metale exercita o presiune selectiva asupra organismelor, care determina aparitia de populatii microbiene cu toleranta ridicata la metale dar au o diversitate scazuta in comparatie cu ariile vecine nepoluate (Baath et al, 1992; Baath et al, 1998). Dintre metalele neesentiale, cadmiul (Cd) este cel mai amenintator datorita mobilitatii sale foarte mari si biodisponibilitatii. Prezenta sa in solurile agricole se datoreaza unor practici comune, precum aplicarea ingrasamintelor fosfatice, a namolurilor industriale si domesice, care exercita adesea un imact negativ asupra comunitatilor microbiene ale solurilor. Studiul mecanismelor de detoxifiere a bacteriilor din sol privitor la Cd este foarte important pentru cresterea abilitatii acestora de a tolera concentratii ridicate de metal in soluri. Intrucat bacterii ale solului, precum Rhizobium, sunt foarte importante penru cresterea fertilitatii solului, ele ofera un foarte bun sistem de studiu al interactiunilor Cd-microorganisme in sistemele agricole. Biodiversitatea solurilor este data de prezenta in interiorul acestora a numeroase forme de viata reprezentate de macrofauna, microfauna, flora si microflora adapostite sol. Toate aceste forme de viata ce se regasesc in sol fac obiectul de studiu al biologiei solului data fiind importanta lor covarsitoare pentru fertilitatea solului. Flora solului, respectiv microflora sunt reprezentate de numeroase specii de bacterii, ciuperci, actinomicete, alge, cianofite etc. Dintre speciile de bacterii prezente in sol, o importanta deosebita o au cele implicate in ciclul azotului, iar dintre acestea, bacteriile apartinand genului Rhizobium sunt foarte mult studiate datorita rolului lor in fixarea azotului atmosferic (molecular) in simbioza cu specii de plante superioare din familia Leguminosae. Importanta acestor specii este foarte mare si, de aceea, foarte multi cercetatori si specialisti din intreaga lume intreprind cercetari cu privire la impactul diferitelor activitati antropice asupra lor.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
