Recoltarea, Ambalarea si Depozitarea

Extras din referat Cum descarc?

Dintre produsele vegetale (exceptie fac cerealele), cartoful se situeaza pe primul loc atat ca suprafata si productie totala cat si prin cantitatea mare care se pastreaza, fie in adaposturi simple cum sunt santuri si silozuri, fie in depozite moderne.
In tari ca Germania, Polonia, Cehia si Slovacia, consumul de cartofi inlocuieste consumul de paine.
Datorita multor intrebuintari, soiurile cultivate de cartofi, in functie de insusirile lor fizico-chimice si de directia de folosire se impart in 4 grupe: de masa, industriale, mixte sau universale si furajere. 
Elasticitatea este proprietatea mase tuberculilor de a reveni la forma initiala dupa ce au fost supusi unei forte de compresiune. In timpul depozitarii lor in vrac si in ambalaje, tuberculii de la baza suporta greutatea celor de deasupra, suferind usoare deformari, care in cazul depozitarilor de scurta durata dispar indata ce forta de a mai actiona.
Recoltarea cartofilor
Recoltarea cartofilor este o lucrare deosebit de importanta, de momentul si calitatea lucrarii depinzand materializarea eforturilor facute pentru obtinerea unor productii mari si de calitate.
Momentul optim la care trebuie recoltat cartoful se apreciaza, in primul rand dupa destinatia pe care o au tuberculii. Astfel, cartofii din culturile timpurii destinati consumului timpuriu se recolteaza inainte ca tuberculii sa ajunga la maturitate si anume atunci cand ajung la marimea comerciala, adica cel putin 30g (peste 200-250g/cuib), incepe dupa 15 mai si dureaza pana la sfarsitul lunii iunie. Recoltarea are loc treptat, pe masura ce se face valorificarea tuberculilor.
Recoltarea se executa manual (la nevoie folosind sapa), mecanizat (cu MSC-2 + L-445), sau cu pluguri speciale de scos cartofi cu tractiune animala pentru dislocare. Se va avea grija deosebita pentru a nu vatama, exfolia si innegri tuberculii. Se va evita expunerea la soare timp indelungat, iar sortarea se face concomitant cu adunarea tuberculilor in ladite sau galeti. Din ladite sau galeti tuberculii pot fi transferati in saci sau saci plasa. Depozitarea nu trebuie sa depaseasca 24 de ore (4-10 zile in spatii special amenajate, prevazute cu ventilatie mecanica sau in depozite frigorifice).
La culturile de cartof destinate consumului de vara, toamna, iarna, recoltarea se face la maturitatea tehnica a tuberculilor, respectiv cand vreji s-au uscat, se pot smulge usor din pamant, iar tuberculii se desprind cu usurinta de pe stolon. Coaja tuberculilor trebuie sa fie suficient de suberificata, elastica si rezistenta pentru a asigura o buna protectie tubeculilor impotriva vatamarii.
Cresterea in greutate a tuberculilor se incheie inainte de uscarea totala a vrejilor, respective atunci cand se ajunge in faza de maturitate fiziologica a tuberculilor. Recoltarea nu se face insa in aceasta faza de maturitate deoarece coaja nu adera bine la pulpa, si se produc numeroase vatamari mecanice la recoltare.
Maturarea naturala a tuberculilor de la ingalbenirea vrejilor pana la maturarea tehnica se desfasoara intr-o perioada lunga de timp.
Tabelul 1
Scurtarea perioadei de maturare a tuberculior prin intreruperea vegetatiei la ingalbenirea vrejilor (Bredt, H. si colaboratorii)
Soiuri Fara intreruperea vegetatiei (zile) Cu intreruperea vegetatiei (zile) Diferenta
Extratimpurii 28 19 -9
Timpurii 35 22 -13
Semitimpurii 47 33 -14
Semitarzii 47 24 -23
Tarzii 47 21 -21
Durata perioadei de maturare a tuberculilor se poate reduce cu 9-23 zile prin intreruperea vegetatiei (distrugerea vrejilor) pe cale mecanica sau chimica, fapt ce atrage dupa sine:
- cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare pe timpul recoltarii;
- prevenirea imburuienarii pana la recoltare, fenomen frecvent dupa caderea vrejilor;
- reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire;
- oprirea trecerii bolilor din partea epigee in tuberculi, asigurandu-se o pastrare a acestora cu pierderi reduse;
- imbunatatirea calitatii chimice si tehnologice a tuberculilor in raport cu destinatia productiei (Burton, G.W., 1966).
Prin distrugerea vrejilor si a buruienilor prezente cu 3-5 zile inainte de recoltare sunt create conditii optime pentru recoltarea mecanizata. Sunt imbunatatite conditiile de lucru ale masinilor de recoltat, separarea tuberculilor de vreji si pamant si reducerea tuberculilor vatamati. Indiferent de utilajul mecanic cu care se face distrugerea resturilor vegetale trebuie avuta in vedere protejarea bilonului pentru a nu dezgoli sau vatama tuberculii.
In culturile puternic atacate de mana este necesara distrugerea vegetatiei cat mai repede pentru a impiedica infectarea tuberculilor. In acest caz se recomanda tocarea vrejilor si dezinfectarea solului sau a vetrelor de atac puternic de mana, prin stropirea cu sulfat de cupru cu concentratia de 3-5% sau dupa distrugerea vegetatiei, aplicarea unui tratament chimic, utilizand produsul Purivel in doza de 3kg/ha in 500litri apa, sau un alt produs desicant Reglone 3litri/ha. In aceasta situatie, recoltarea cartofului poate incepe dupa 12-15 zile (Ianosi, S., 2002).
Recoltarea este una dintre cele mai costisitoare lucrari din cultura cartofului, ea trebuie sa se faca pe vreme uscata si calda, la o umiditate moderata a solului, cand acesta nu formeaza bulgari la dislocarea biloanelor sau nu adera la tuberculi. Temperatura optima in aer pentru recoltare este cuprinsa intre 12-15?C. Pentru fiecare 1?C sub 10?C procentul tuberculilor vatamati creste cu 10%. Cartoful destinat pastrarii indelungate trebuie recoltat inainte ca in sol temperatura sa fie mai mica de 10?C.
Recoltarea cartofului se poate face manual (cu sapa, cu furci speciale), semimecanizat ( cu plugul sau cu masinile de scos cartof pe un rand sau 2 randuri) si mecanizat cu ajutorul combinelor.
Dupa recoltare productia trebuie conditionata, respectiv sortata, calibrata, eventual spalata si ambalata in functie de modul de valorificare. La toate aceste operatiuni important este ca tuberculii, intre recoltare si depozitare sau valorificare, sa parcurga cel mai scurt drum in cel mai scurt timp si cu minimum de cheltuieli. Intregul proces de producere, conditionare si pastrare a cartofului pentru consum trebuie sa fie corelat cu valorificarea, pentru eficientizarea culturii cartofului ( Ianosi, S., 2002).
Valorificarea optima a productiei depinde in primul rand de calitatea acesteia. La cartoful pentru consum, calitatea este apreciata dupa unele insusiri exterioare ale tuberculilor ( marime, forma, culoarea cojii si a pulpei, adancimea ochilor, gradul de vatamare, atacul de boli etc.), respectiv unele caracteristici interne ale acestora ( continutul de substanta uscata, de glucide solubile, defecte interne si boli).


Fisiere in arhiva (1):

  • Recoltarea, Ambalarea si Depozitarea.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!