Poziția județului Gorj în cadrul regiunii SV-Oltenia

CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI

POZITIA GEOGRAFICA

Judetul Gorj este situate in partea sud-vestica a Romaniei (“Tara de sus a Olteniei”), in regiunea SV-Oltenia, pe cursul mijlociu al Jiului, prin mijlocul sau trecand paralela de 45° latitudine nordica. Are o suprafata de 5.602 km² (2,35 % din suprafata tarii) si o populatie de 386.097 locuitori (INS 2004) din care 47 % in mediul urban, cu o densitate de 65,7 loc/km² . Se invecineaza la nord cu judetul Hunedoara, la est cu judetul Valcea, la sud-est cu judetul Dolj, la sud-vest cu judetul Mehedinti si la nord-vest cu judetul Caras-Severin. Este organizat administrative in 2 municipii si 7 orase, 61 comune si 411 sate, din care 35 apartin de municipii si orase. Resedinta judetului este Targu-Jiu, cu 98.000 locuitori, la o atitudine de 210 metri, cu nemuritoarele monumente brancusiene, ce ilustreaza in cel mai inalt grad creatia si spiritualitatea romaneasca. Printre orase se numara: Motru, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Tismana, Turceni, Ticleni.

RELIEFUL

Relieful cuprinde armonios si variat trei trepte distincte ce coboara de la nord la sud: flancurile sudice ale Muntilor Parang (cu vf. Mandra de 2.519 m), Valcan, Godeanu, si extremitatile vestice ale Muntilor Capatanei; zona subcarpatilor Getici (Depresiunea subcarpatica Olteana si Depresiunea Tg.Jiu-Campu Mare); o portiune mai joasa în sud, din Piemontul Getic (extremitatea nordica).

La nivel de macrorelief, formele menţionate mai sus se grupează astfel:

Dealurile Piedmondului Getic:

- Sectorul de vest până la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului);

- Sectorul dintre Jiu si Roşia de Amaradia;

- Sectorul de est.

Depresiunea Subcarpatica a Olteniei:

- Dealurile externe;

- Depresiunea externă sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare;

- Dealurile interne;

- Depresiunea internă.

Lanţul Carpatic Meridional:

- Sectorul dintre Motru si Jiu (Munţii Vulcanului);

- Sectorul dintre Jiu si Olteţ (Munţii Parâng);

- Sectorul Vest Olteţ (Munţii Negoveanu).

Pe fondul mişcărilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare măsură de reţeaua hidrografică ce străbate judeţul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneză.

Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi 2.518 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la 10,8 oC (Cruşeţ, Ţânţăreni, Ioneşti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Munţilor Vulcan-Parâng-Negoveanu.

Din punct de vedere al vegetaţiei naturale, cea mai mare parte a judeţului Gorj se încadrează în zona de pădure, zona care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului şi subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine.

Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase, predomină speciile mezofite acidofile.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) şi antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale:

- reteaua hidrografica;

- apele freatice;

- apele pluviale sau de suprafata.

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului.

Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.

Apa freatica – pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m.

Apele pluviale – pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai.

CLIMA

Clima este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10,2, în depresiuni, în zona dealurilor înalte şi pe munţii înalţi ; precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S şi V.