Piata Bumbacului

Extras din referat Cum descarc?

Bumbacul
Bumbacul este fibra naturala, cea mai utilizata in lume, reprezentand jumatate din industria textila mondiala. Egiptenii cunosteau firul de bumbac si se presupune ca il foloseau la confectionarea vesmintelor de acum 12 000 de ani. Arheologii au gasit fragmente de panza de bumbac, intr-o pestera din Mexic, vechi de 7 000 de ani, iar in India, bumbacul se cultiva de cel putin 3000 de ani. Bucati de bumbac, in culori naturale, s-au gasit si in pesteri de pe coastele nordice din Peru. Industria bumbacului s-a dezvoltat, in Europa, incepand cu secolul al XIV-lea. 
In 1764, inventatorul englez James Hargreaves a revolutionat industria bumbacului, construind prima masina de tesut, cu mai multe fuse. In secolul al XIX-lea, francezul Joseph Jacquard a pus la punct o masina automata, care a contribuit enorm la cresterea productivitatii, in acest domeniu. Primele filaturi au fost infiintate la Bombay (India), dar dezvoltarea acestei industrii a fost curand franata de faptul ca, la vremea respectiva, colonistii britanici preferau sa trimita bumbacul brut in Anglia si sa il prelucreze la filaturile din Lancashire. India si-a relansat productia de bumbac dupa ce si-a recastigat independenta, adica dupa 1947. In prezent, in aceasta tara, anual, se produc 12 metri de bumbac pe cap de locuitor, ocupand locul trei in lume (dupa SUA si China).
In prezent, cele mai mari producatoare de bumbac sunt Statele Unite ale Americii, China, India, Sudan, Brazilia, Egipt etc. Bumbacul cultivat in Africa este de cea mai buna calitate (cu fibre lungi). In India si China se cultiva, in special, bumbacul cu fibra scurta. Dintre tarile europene, cea mai importanta producatoare de bumbac este Grecia, cu o suprafata cultivata de peste 400 000 de hectare.
Marile culturi de bumbac creeaza, insa, o problema majora, in privinta mediului, deoarece cultivatorii folosesc mari cantitati de pesticide care tind sa distruga, pe termen lung, suprafete de teren semnificative. Mai mult, seminte de bumbac, ajunse accidental in hrana animalelor, altereaza calitatea alimentelor (carne, lapte). Bumbacul bio, cultivat in ultimii ani, este de o calitate superioara, foarte sanatos pentru confectionarea hainelor, dar pretul unei asemenea culturi este foarte ridicat, de aceea nu se bucura inca de interesul marilor producatori.
1. Cultura de bumbac 
Desi este o cultura specifica zonelor ecologice din Mexic, America Centrala , Asia Centrala, China, India, bumbacul a fost introdus in Romania, unde s-a adaptat bine. Este cea mai valoroasa planta textila avand intrebuintari multiple: textile fine, matase artificiala, accesorii pentru industria electronica, industria de mobila, industria de covoare si de celuloza. Uleiul din seminte (20 - 27 %) este slab sicativ si se foloseste in industrie.
Zonarea ecologica - Cele mai favorabile conditii pentru satisfacerea cerintelor biologice ale bumbacului se gasesc in sudul Campiei Romane, de la Izvoarele Mehedinti pana la Fetesti - Ialomita, cu un centru de referinta in Teleorman la Branceni precum si in partea de sud - vest a Dobrogei. Se cultiva pe solurile nisipoase, cernoziomice si balane de stepa, cu fertilitate mijlocie si ridicata, profunde, permeabile, luto - nisipoase. Sunt contraindicate luncile raurilor, Lunca Dunarii cu soluri grele si moi, lacovistele. Prefera terenurile cu expozitie sudica, sud - estica, insorite.
Particularitati ecologice. Este o planta iubitoare de caldura si vegeteaza - fructifica la o temperatura optima de +20...+28o C. Incolteste la temperatura de +12...+14oC in stratul arabil pentru semanat. Este foarte sensibila la brume si ingheturile de primavara si toamna. Planta este rezistenta la seceta, desi este mare consumatoare de apa. Prefera o nutritie ridicata, mai ales in timpul formarii fructelor si multa radiatie solara.
Locul in asolament. Din cercetarile facute rezulta ca productii timpurii de bumbac brut, pana la venirea brumelor timpurii de toamna, se obtin dupa porumb, cereale, sfecla, ricin, tutun, floarea soarelui. Trebuie tinut seama ca bumbacul se incadreaza in tipul de asolament cerealier sau cerealier-plante tehnice. Se evita terenurile imburuienate.
Pregatirea terenului este asemanatoare ca la toate culturile prasitoare; fertilizarea cu gunoi de grajd 20 t/ha si ingrasaminte cu fosfor si potasiu incorporate in toamna la aratura. 
Azotul se aplica in primavara 40 - 80 kg/ha inainte de semanat. Aratura se executa vara, dupa culturile recoltate in iulie - august si toamna dupa cele tarzii (porumbul), la adancimea de 25 - 30 cm. 
Patul germinativ se lucreaza in martie cu grapa cu discuri, cu care ocazie se aplica erbicide preemergente de tip Cosatrin.


Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Bumbacului.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!