Organizarea comună de piață a laptelui și produselor lactate

Laptele este un aliment ce contine toate principiile nutritive si care este recomandat la toate varstele. Datorita compozitie sale, laptele este perisabil si expus la lumina isi pierde din valoarea nutritiva.

Oasele copiilor cresc in fiecare zi si pentru asta e nevoie de mult calciu. Dupa ce cresterea in lungime a oaselor s-a incheiat, acestea se dezvolta in continuare “in interior”. De aceea, pentru inca cel putin 10 ani, aportul de calciu este benefic in scopul unei mineralizari corespunzatoare a oaselor.

Proteinele din lapte sunt de calitate superioara, continand toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Sunt usor digerabile si au o mare putere de formare a tesuturilor noi in perioada de crestere.

O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina – atat naturala cat si artificiala – deoarece poate avea un efect distructiv asupra multor vitamine (in special asupra vitaminei B2).

Beneficiile consumului de lapte

Nu numai sistemul osos beneficiaza de elementele nutritive ale laptelui.

Pielea

Vitamina A care se gaseste in lapte mentine pielea sanatoasa si tanara. Laptele prezinta in compozitia sa si potasiu ce regleaza schimburile intercelulare pastrand pielea hidratata si cu aspect sanatos.

Celule

Riboflavina si niacina din lapte produc energia necesara pentru functionarea celulelor din tot corpul.

Dintii

Fosforul stimuleaza cresterea si diferentierea celulara si alaturi de calciu este un component important al oaselor si dintilor.

Muschi * Par * Unghii

Proteinele din lapte sustin tonusul muscular si contribuie la un aspect sanatos al parului si unghiilor.

Eritrocite (Globule Rosii)

Vitamina B12 din lapte ajuta la formarea globulelor rosii care au rol in transportul de oxigen si asigura energie si vitalitate.

Laptele aduce asadar mai multe substante nutritive decat oricare alta bautura iar a bea lapte este unul din cele mai naturale moduri de a asigura corpului vitaminele si mineralele necesare pentru intreaga zi.

Calitatea laptelui nu este legata de de nivelul de grasime si de proteine din lapte, ci de:

-nivelul bacterial si biologic (numarul de bacterii si numarul de celule somatice)

-substante inhibitorii, cum ar fi impuritatile, dezinfectantii, antibioticele, etc.

Calitatea laptelui determina atat posibilitatea unui producator de a produce o gama larga de produse, cat si calitatea produselor respective.

Pana la 31 decembrie 2005, calitatea laptelui din tarile membre ale UE a fost stabilita prin Directiva nr. 94/46/EEC. Aceasta directiva a fost inclusa in Hotararea nr. 389/2002 a Ministerului Agriculturii din Romania. Totusi, s-a stabilit impreuna cu Uniunea Europeana ca aceste criterii sa fie realizate in trei etape, (Hotararea 1106/2003 a Ministerului Agriculturii)

Etapa I : 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2006

TBC < 1.000.000

SCC < 600.000

- Implementarea unor programme de auto-control pentru calitatea laptelui in ferme

- Monitorizarea calitatii laptelui

Etapa II : 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008

TBC < 500.000

SCC < 400.000

- Implementarea unor programme de auto-control pentru calitatea laptelui in ferme

Etapa III : 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2010

TBC < 100.000

SCC < 400.000

TBC = Numar total de bacterii

SCC = Numar celule somatice

Laptele UHT (Ultra High Temperature)

"UHT (Ultra High Temperature) inseamna ultrapasteurizare, adica o metoda de prelucrare termica a laptelui prin aducerea la o temperatura inalta, cuprinsa intre 135-150 grade Celsius pentru un interval scurt de numai 2-4 secunde, urmata de racirea brusca la temperatura camerei.

Acest proces termic controlat asigura inactivarea totala a microorganismelor daunatoare. Din acest motiv, laptele UHT nu necesita refrigerare si are o perioada de valabilitate mai indelungata." (Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi)

Cercetarile in domeniu au relevat faptul ca in timpul fierberii laptelui, cel mai important aspect este durata de mentinere la o anumita temperatura si nu temperatura in sine. Mentinerea laptelui pentru numai 2-4 secunde la o temperatura foarte inalta nu afecteaza valoarea nutritionala a laptelui, iar fierberea laptelui UHT acasa nu mai este necesara.

Cum s-a ajuns la UHT?

Importanta microbiologiei pentru industria alimentara a devenit evidenta dupa ce Pasteur a contribuit la eliminarea cauzelor ce produceau alterarea vinului si a berii.

Cercetarile lui Pasteur, datand din 1864, au condus la folosirea pe scara larga a tratamentului termic controlat. Omenirea gasise in sfarsit o metoda eficienta de prevenire a imbolnavirilor prin consumul de alimente alterate.

Un exemplu este tratamentul termic numit pasteurizare, adica incalzirea laptelui la temperatura de 75 grade Celsius timp de 15-20 secunde.

Laptele pasteurizat necesita refrigerare si are un termen de valabilitate mai scurt datorita faptului ca nu sunt distrusi toti germenii (ci numai formele vegetative ale acestora).

Inca un pas mai trebuia facut pentru castigarea bataliei cu nesiguranta: anihilarea totala, inclusiv a formelor sporulate. Cele mai reziste microorganisme sunt sporii.

S-a constatat ca pe masura ce creste temperatura, scade timpul necesar pentru inactivarea sporilor. Pentru a-i distruge este necesara o temperatura de 135-150 grade Celsius si un timp de mentinere de numai 2-4 secunde. Rezultatul este un lapte pur din punct de vedere microbiologic.

Pentru acest pas, stiinta a avut nevoie de inca 100 de ani de la descoperirea facuta de Pasteur.

Din 1964 pana in zilele noastre, tratamentul termic cunoscut sub numele de "Ultra High Temperature" si-a dovedit utilitatea in prevenirea imbolnavirilor de tip toxic sau infectios prin consumul de lapte din surse nesigure. In starea lui naturala, laptele poate contine microorganisme care ne pot imbolnavi de tuberculoza, toxiinfectii alimentare sau listerioza.

Tehnologia aseptica

Tehnologia aseptica este considerata cea mai importanta inovatie in industria alimentara din ultimii 50 de ani.