Nutritia Plantelor Leguminoase

Extras din referat Cum descarc?

Desi soia este prin excelenta o planta proteica (40%), datorita continutului mare de ulei (20%) are drept de planta oleaginoasa cu utilizari multiple. Boabele de soia se folosesc la obtinerea fainii alimentare ca adaos la supe, produse de panificatie, carne vegetala, sosuri, branzeturi vegetale, lapte de soia, surogat de soia, unt vegetal, ulei si altele.
In Orient, de unde este originara, din boabele incoltite se face salata, iar din pastaile si boabele verzi se pregatesc diferite mancaruri. Datorita vitaminelor: A, B, D2 si E pe care le contine in cantitati apreciabile, soia este si o buna planta medicinala. Se foloseste de asemenea cu succes in combaterea neurosteniei, datorita acidului lecitino-fosfatic si constituie un bun aliment pentru diabetici.
Pe langa faptul ca este o buna planta alimentara, soia, reprezinta si un bun ingrasamant verde, datorita nodozitatilor cu bacterii fixatoare de azot.
Un rol important in dezvoltarea si cresterea culturii de soia o au azotul, fosforul si potasiul. 
Aprovizionarea plantelor de soia cu azot se poate face pe doua cai: absorbtia nitratilor din sol, redusi la amoniac la nivelul frunzelor de catre enzima si fixarea bacteriana a azotului atmosferic gratie enzimei din nodozitatile cu bacterii. Aceste doua cai se completeaza reciproc, azotul din sol fiind indispensabil in primele faze ale vegetatiei, pana ce functioneaza sistemul simbiotic.
Fosforul favorizeaza dezvoltarea bacteriilor fixatoare de azot. Influenteaza direct instalarea simbiozei, dar si indirect, prin fortificarea plantelor. Continutul nodozitatilor in fosfor este de doua ori mai mare decat in radacini. Fosforul isi manifesta actiunea sinergica impreuna cu azotul si potasiu, marind productia.
Potasiul se absoarbe in cantitate maxima in perioada cresterii vegetative rapide, reducandu-se pe masura ce incepe formarea semintelor. Potasiul favorizeaza formarea nodozitatilor si fixarea simbiotica a azotului, cresterea rezistentei la boli,absorbtia calciului. 
Ca ingrasamant s-a folosit azotofertilul. Azotofertilul este un bioferilizator reprezentand lichidul de cultura a doua bacterii fixatoare de azot nemodificate genetic. Aceste bacterii ajunse in sol produc azot(30-70 kg s.a./ha), factor de crestere si fitohormoni. 
Soiul Columna este un soi semitimpuriu cu perioada de vegetatie 120-121 zile, cu timpul de crestere nedeterminat. Se prezinta ca o tufa compacta cu floare de culoare violet, perii roscati, cu bobul de culoare galbena iar hilul de culoare maro. Potentialul de productie al acestui soi este de 3880 Kg/ha in zonele de sud, 3120 Kg/ha in zonele din nord si pana la 5000 Kg/ha in cultura experimentala irigata, in sud. Columna este foarte rezistent la cadere si scuturare, rezistent la seceta si prezinta rezistenta medie la atacul principalelor boli.
Soiul Triumf este un soi semitimpuriu sau semitarziu are perioada de vegetatie 118-124 zile si crestere nedeterminata. Tulpina este inalta, florile de culoare violet, perisorii brun-roscati, samanta este alungita, cu tegumentul galben-verzui si hilul de culoare maro. Potentialul de productie este de 3900 Kg/ha in zonele din sud, 3200 Kg/ha in zonele din nord, ajungand pana la 5100 Kg/ha in cultura experimentala irigata. Triumf ca si Columna este un soi foarte rezistent la cadere, rezistent la scuturare si seceta, iar in ceea ce priveste bolile este rezistent la atacul mozaicului soiei.
Prin insusirea de prolificitate ameliorata, rezistenta la seceta, la scuturare si la principalele boli, aceste soiuri realizeaza productii constante si ridicate.
Soia nu este pretentioasa la planta premergatoare si la durata rotatiei insa prefera cerealele paioase, plantele furajere, graminee precum si unele plante prasitoare, in zone mai umede sau in conditii de irigare, cum ar fi sfecla pentru zahar, porumbul neerbicidat cu triazine si cartoful. Lasand in sol cantitati mari de azot (60-160 Kg/ha) soia este o buna premergatoare pentru cele mai multe plante neleguminoase, ameliorand insusirile fizice ale solului. Soiurile timpurii de soia pot constitui premergatoare bune pentru cerealele paioase de toamna. Consumul de elemente nutritive pentru formarea a 100Kg seminte si biomasa secundara aferenta are valori de 7,1-110Kg N; 1,6-4,0Kg P2O5; 1,8-4,0Kg K2O la care se mai adauga cantitati importante de Ca, Mg, S si microelemente.
La inceputul perioadei de vegetatie timp de 25-35 zile, pana cand se stabileste simbioza intre bacterii si radacinile de soia plantele isi procura azotul necesar numai din sol. Dupa instalarea simbiozei o mare parte din azot (20-80%) este pusa la dispozitia plantei, prin asimilarea lui din atmosfera de catre bacteriile fixatoare de azot.


Fisiere in arhiva (1):

  • Nutritia Plantelor Leguminoase.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!