Extras din referat
1. CLASIFICAREA ÎNGRASAMINTELOR
Îngrasamintele sunt substante care se aplica în sol, la supra¬fata lui si pe plante cu scopul de a completa hrana necesara plante¬lor cultivate în vederea cresterii cantitative si calitative a produc¬tiei agricole.
Tinînd seama de diversitatea acestor substante, îngrasamintele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- origine (provenienta);
- stare de agregare;
- numarul substantelor hranitoare continute;
- natura substantelor hranitoare;
- forma de prezentare.
Dupa origine îngrasamintele sunt organice (naturale) prove¬nind din mediul animal sau vegetal si minerale (chimice, artifi¬ciale) provenind din regnul mineral sau preparate pe cale chimico - mecanica în fabrici.
Din punct de vedere al starii de agregare îngrasamintele sunt solide si lichide putandu-se grupa avand în vedere mai multe criterii:
- Dupa numarul de elemente hranitoare pe care le contin în:
îngrasaminte simple si complexe; îngrasamintele simple contin un singur element hranitor, de exemplu azot (azotat de amoniu) sau fosfor (superfosfat); îngrasamintele complexe contin doua sau mai multe elemente de exemplu azotat si fosfor (Nitrofos), azotat, fosfor si potasiu (Nitrofoska).
- Dupa natura substantelor hranitoare îngrasamintele pot fi cu azot, cu fosfor, cu potasiu si cu microelemente.
Dupa forma de prezentare îngrasamintele chimice solide se livreaza unitatilor agricole sub forma de granule, praf si cristale; îngrasarnintele chimice solide cu azot folosite în unitatile agri¬cole socialiste sunt:
- azotatul de sodiu (cristale), continînd azot sub forma nitrica;
- azotatul de amoniu (cristale, solzi sau granule) continînd
azot sub forma jumatate amoniacala jumatate nitrica;
- sulfatul de amoniu (cristale mici) ce contine azot sub forma amoniacala;
- nitrocalcamoniu (granule) continînd azot sub forma juma¬tate nitrica jumatate amoniacala;
- clorura de amoniu (cristale mici) continînd azot amoniacal;
- cianamida de calciu (cristale mici) continînd azot amidic;
- ureea (cristale mici, praf) continînd azot amidic îngrasarnintele chimice solide cu fosfor, care se livreaza unitatilor agricole sunt:
- superfosfatul simplu si superfosfat dublu (granule);
- termofosfat (praf);
- faina de oase (praf);
- fosfati naturali (praf).
Îngrasamintele chimice solide cu potasiu folosite sunt:
- silvinitul;
- kainitul, care se gasesc în îngrasaminte naturale sub forma de sare (cristale foarte mici);
- clorura de potasiu (cristale mici);
- sarea potasica (cristale foarte mici);
- sulfatul de potasiu (cristale foarte mici).
Îngrasamintele cu microelemente sînt substante care contin un numar însemnat de elemente necesare plantelor în cantitati mici.
Cele mai folosite îngrasamite cu microelemente sunt cele cu bor, cupru, magneziu, mangan, sulf (singure sau combinate între ele) si anume:
- acidul boric (cristale mici albe);
- boraxul (cristale mari albe);
- namolurile cu bor (praf sfarîmicios cenusiu);
- dolomitul (roca naturala) ce contine carbonat de magne¬ziu;
- sulfatul de magneziu (cristale mici albe);
- sulfatul de mangan (cristale albe-roz);
- sulfatul de cupru (piatra vînata, cristale mari albastre);
- cenusa de pirita (pulbere neagra).
Îngrasamintele chimice solide complexe folosite în agricul¬tura sunt urmatoarele:
- diamonfos (azot si fosfor) granule;
- amonofos (azot si fosfor) granule;
- nitrofos (azot si fosfor) granule;
- nitrofoska (azot + fosfor + potasiu) gramule;
- kalimagnezin (sulfati de potasiu si magneziu) cristale mici.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Notiuni despre Ingrasamintele si Amendamentele Folosite in Agricultura.doc