Morăritul

Extras din referat Cum descarc?

CAPITOLUL I
Scurt istoric si dezvoltarea stiintei macinarii
Din cele mai vechi timpuri, cerealele si materia prima furajera au avut un rol foarte important atat in hrana animalelor, cat si in hrana oamenilor. Astfel, in urma cu 800 000 de ani, oamenii isi asigurau hrana vegetala prin culegerea accidentala a fructelor, a semintelor sau a partilor de plante. Foarte tarziu oamenii au inceput sa faca o selectie a hranei, urmand sa le sfarame prin tehnici destul de primitive.
Multe decoperiri arheologice insa atesta preocuparea oamenilor pentru cultivarea cerealelor din timpuri stravechi. Drept dovada sunt marturiile arheologice, care ne releva unelte agricole, vase ceramice sau chiar monede gravate cu spice de grau, acestea evidentiind preocuparea pe care o aveau pentru cultura cerealelor si pentru agriculutura.
Din momentul in care productia de cereale in general a luat amploare, s-a impus necesitatea pastrarii acestora in conditii si stari cat mai bune pentru o perioada de timp cat mai lunga. Initial, cerealele erau pastrate in pamant, in gropi sapate adanc, sau chiar in stanca. Pentru ca acestea sa fie ferite de umezeala, gropile se acopereau cu argila care era ulteior arsa.
Momentul in care producerea fainii de cerealea capatat interes, fiecare familie a inceput sa foloseasca diferite unelte ce erau necesare macinarii. Romanii foloseau mai multe tipuri de faina: "polen", "floare de faina", "faina mijlocie" si "faina inferioara".
Perfectionarea si dezvoltarea tehnicii de macinare este imm stransa legatura cu evolutia tehnologiei pe plan mondial. Aparitia motorului cu abur a facut posibila construirea morilor in zone apropiate de producatorii de cereale, dar si de consumatorii de faina.
Motoarele cu aburi, avand o putere suportata mare, au ajutat la cresterea capacitatii de macinis, dar si la cresterea numarului de macinisuri repetate, rezultatul final fiind cresterea si imbunatatirea calitatii fainii. O etapa foarte importanta in dezvoltarea moraritului o reprezinta perfectionarea utilajelor de curatat si de macinat cereale.
In jurul anului 3000 i.e.n. au aparut primele mori cu pietre (Fig. 1.1.). Acestea erau initial antrenate de brate si ulterior de animale. Tot atunci se face si trecea de la boabele consumate fierte la coacerea turtelor, obtinute in urma sfaramarii cerealelor. Acestea au o vechime de neegalat. Moara cu pietre s-a pastrat pana astazi, lucru ce demonstreaza ca macinarea cerealelor prin aceasta metoda este cea mai naturala metoda. De asemenea, faina care se obtine isi pastreaza toat elementele nutritive, fiind macinata fara cresterea temperaturii.
Figura 1.1. -  Moara cu pietre
(https://www.flickr.com/photos/robintelro/9358314195)
Ceva mai tarziu, popoarele din Orientul Mijlociu au inceput sa prepare un aluat ce avea o consistenta redusa, care era framantat in cuve mari din pamant, fermentat sau nu si ulterior uscat (initial la soare, dupa care coacerea avea loc in cuptoare). Dupa pozitia sociala pe care o ocupau, se stabilea ordinea consumatorilor astfel: srotul de grau era destinat oamenilor de rand, faina cernuta pentru stapanii sclavilor, in timp ce faina foarte fina era adesea imbogatita cu fructe (smochine, curmale) si destinata clerului si faraonilor.
Cu trecerea timpului si aparitia industriei, fenomene legate strans de suprapopulare si schimbarea gusturilor in alimentatie, au aparut mecanizarea si automatizarea proceselor de morarit si panificatie la inceputul secolului XIX. Aceasta modernizare a avut loc si odata cu modificaera principiilor tehnice si a modificarii sistemelor de lucru.

Fisiere in arhiva (1):

 Moraritul.pdf