Metode de combatere ecologică a bolilor

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere 
Cap. 1 Prezentarea diferitelor si multiplelor tulburari si modificari pe care le produc bolile in structura si functiile unei plante;
Cap. 2 Necesitatea combaterii ecologica a bolilor 
Cap. 3 Metode de combatere ecologica a bolilor
Concluzii
Bibliografie

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Prin boala se intelege orice tulburare ce are loc in structura si functiile unui organism vegetal, care se manifesta prin modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice si anatomo-morfologice care afecteaza capacitatea de productie si de reproducere a plantei.
Factorii care determina aparitia agentilor patogeni (ce produc boli plantelor), la un loc sau separat pot provoca pagube in culturi si de aceea trebuie luate masuri de prevenire si combatere adecvate pentru a limita aceste pagube.
Multi ignora aceste masuri si renunta la combaterea eficace a bolilor si daunatorilor care se inmultesc necontrolat si contamineaza legumele si cerealele cu toxine "naturale" dar care sunt, uneori, mai periculoase decat cele de sinteza.
Estimarea pierderilor medii la diferite culturi din zone geografice mai putin industrializate dau valori variind intre 25%-60 %. Data fiind importanta acestor pierderi masurile simple cum ar fi selectia sanitara, pot da cresteri de productie spectaculare in cazul patogenilor plantelor.
Impactul ecologic al substantelor utilizate in protectia plantelor se manifesta foarte variat, de la poluarea mediului si regasirea rezidiilor toxice in produsul finit, pana la poluarea panzei de apa freatica, aparitia rezistentei la pesticide, cu influente nefaste asupra sanatatii populatiei.
Astfel, productia ecologica joaca un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimenteaza o piata specifica ce raspunde cererii de produse ecologice a consumatorilor, iar, pe de alta parte, furnizeaza bunuri disponibile public care contribuie la protectia mediului si la bunastarea animalelor, precum si la dezvoltarea rurala.
CAP. 1 PREZENTAREA DIFERITELOR SI MULTIPLELOR TULBURARI SI MODIFICARI PE CARE LE PRODUC BOLILE IN STRUCTURA SI FUNCTIILE UNEI PLANTE
Factorii care determina aparitia agentilor patogeni (ce produc boli plantelor) si a unui numar mare de daunatori sunt:
-  temperaturile nefavorabile
-  umiditatea din sol si aer in afara limitelor cerute
-  fertilizare abundenta cu azot
-  picaturi de apa pe frunze (provenite din irigarea prin aspersiune, condens in cazul culturilor din spatii protejate, ploi abundente)
-  managementul defectuos al buruienilor.
Cunoasterea tipurilor de boli si a naturii lor cauzale
Boala este denumirea generica a unor agenti (microorganisme) de natura infectioasa, care tulbura starea de sanatate a organismelor vegetale. Din aceasta categorie fac parte microbii (virusuri si bacterii) si ciupercile (fungi) parazite. 
Virusurile sunt microorganisme de dimensiuni foarte reduse, caracterizate printr-un parazitism celular strict, care infecteaza sau provoaca boli (denumite viroze) la numeroase plante. 
Bacteriile sunt, de asemenea, de dimensiuni microscopice si, in general, au un rol important in natura si agricultura. Unele, denumite saprofite, au rol esential in circuitul azotului (bacteriile fixatoare de azot si nitrificatoare) si carbonului (bacteriile celulolitice si de putrefactie), altele (bacteriile fermentative) sunt folosite pe scara larga in industria alimentara, textila, celulozei, farmaceutica si extractiva, in timp ce bacteriile parazite provoaca numeroase boli (denumite generic bacterioze) oamenilor, animalelor si plantelor. 
Ciupercile sunt organisme uni- sau pluricelulare, foarte importante pentru agricultura. Alaturi de bacterii, actioneaza in procesul de mineralizare a materiei organice din sol. Alte ciuperci traiesc in simbioza cu radacinile plantelor lemnoase si ierboase, formand micorize, care indeplinesc rolul perisorilor absorbanti. Multe ciuperci produc fermentatii si se folosesc in industria alimentara, din altele se extrag antibiotice, iar altele sunt comestibile. Un numar relativ mare de ciuperci (fungi) sunt insa daunatoare, deoarece provoaca infectii (micoze), contribuind la scaderea simtitoare a recoltelor agricole sau atentand la sanatatea animalelor sau a omului. 
Dupa cauzele care le produc bolile plantelor se impart in doua mari categorii:
1. Boli neinfectioase (fiziologice) provocate de actiunea nefavorabila a unor factori abiotici din mediul extern (umiditate, temperatura, lumina, carenta de macro- si microelemente, etc.).
2. Boli infectioase (parazitare) provocate de diferiti patogeni (prioni, virioni, virusuri, micoplasme, bacterii, ciuperci, antofite parazite).
Casificarea bolilor parazitare a plantelor se face in functie de mai multe criterii, utilizarea cea mai mare avand-o clasificarea dupa natura patogenului.
Dupa acest criteriu, bolile infectioase se clasifica astfel:
- viroidoze-boli provocate de viroizi;
- viroze - boli provocate de virusuri;
- micoplasmoze - boli provocate de micoplasme;
- richetioze - boli provocate de richetii;
- bacterioze - boli provocate de bacterii;
- micoze - boli provocate de ciuperci;
- antofitoze-boli provocate de antofite (plante superioare parazite cu sau fara clorofila).
In functie de evolutia procesului patologic in timp, bolile plantelor se
impart in doua categorii:
- boli acute - cu o evolutie rapida a procesului parazitar, producand in scurt timp moartea plantei, cum sunt bolile produse de: Pythium debaryanum,Corynebacterium michiganense pv. michiganense, Verticillium sp., etc.
- boli cronice-cu un proces parazitar de lunga durata, ce se desfasoara de-a lungul mai multor fenofaze din perioada de vegetatie a plantelor, stanjenesc dezvoltarea acestora, influenteaza ritmul de crestere incetinindu-l, grabesc aparitia fenomenului de imbatranire a tesuturilor, adica aparitia senescentei, scad capacitatea de productie si eventual grabesc moartea plantei, dar nu o cauzeaza. Putem da exemplu bolile produse de: Gnomonia juglandis (sin. Gnomonia leptostyla), Nectria cinnabarina, etc.
Din punct de vedere al ritmului de propagare bolile plantelor se impart in:
- epifitii-boli care se raspandesc repede pe suprafete mari, producand epidemii (ruginile graului produse de speciile genului Puccinia, mana viteide vie produsa de Plasmopara viticola).
- endemii-boli cu un areal limitat (raia neagra a cartofului produsa de Synchytrium endobioticum).

Fisiere in arhiva (1):

 Metode de combatere ecologica a bolilor.docx

Bibliografie

- Metode ecologice de protectia plantelor, Ed. Stiintelor Agricole, Bucuresti -  Toncea I. Si R. Stoianov, 2002;
- Regulamentul (CE) NR. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007; 
- Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice in ceea ce priveste productia ecologica, etichetarea si controlul;
- Manual de agricultura ecologica - Ion Toncea, Enuta Simion, Georgeta Ionita, Nitu Daniela Alexandrescu, Vladimir Adrian Toncea;
- Paraschivu A. M. -2010 - Bolile plantelor - simptomatologie, cauzalitate, prevenire si combatere, EUC 2010;
- Bolile si daunatorii plantelor legumicole -  combatere si tratamente -  articol publicat pe 7 mai 2015 de CartiAgricole autor: Inginer horticultor Diana Chetreanu;
- Revolutia unui spic, Masanobu Fukuoka 1978;
- Ghid practic productie vegetala ecologica - Reguli generale de productie a produselor vegetale ecologice;
- www.icpa.ro.