Meiul

Extras din referat Cum descarc?

PLANTA DE MEI CONTINE IN BOB SI TULPINA:
Proteine
(N x 5,85) 8-25 - in proportie mai mare la periferia bobului (in pericarp), insa digestibilitatea creste spre interiorul bobului 
- albumine - 4 - 5%; globuline = 5 - 10%; caseine = 85 - 90%
- din totalul caseinelor: 40 - 50% = prolamine; 30 - 40% = glutenine
- prolaminele cerealelor sunt: gliadina (grau si secara), hordeina (orz), avenina (ovaz), zeina (porumb) etc. 
- influenta factorilor genetici: grau durum 20- 25%; grau moale = 12-1 5% etc. 
- continutul este influentat de factorii de vegetatie (clima, fertilizare etc.) 
- aminoacizi: esentiali (9); semiesentiali (6); neesentiali (5) 
Glucide 55-70 - amidon circa 90%; creste de la periferie spre centru; in embrion lipseste
- dextrine si zaharuri circa 10% (in proportie mai mare in embrion) 
- continutul este influentat de clima, fertilizare etc. 
Grasimi 1,5-6  % mai ridicat in boabele de porumb
- majoritatea depozitate in embrion (la porumb, circa 35%) 
- in scutelum circa 45% 
- compozitie grasimi: acizi grasi, glicerina, fitostearine si lecitine 
Celuloza 2,0-12 - majoritatea in boabele imbracate in pleve (orz, ovaz) 
- boabele mici au un procent mai ridicat decat cele mari
Nota: Paiele, strujenii si plevele contin 2 - 4% proteine brute, l - 2% grasimi brute, 33 - 40% substante extractive neazotate, 30 - 40% celuloza si 3 - 12% cenusa (formata din 70 - 80% siliciu si 10 - 13% potasiu etc.).
Aceasta grupa fitotehnica cuprinde plante din familia Poaceae (Gramineae), impartite in:
- Cereale originare din climatul temperat, cu cerinte termice mai reduse, fructe alungite prevazute cu sant ventral (longitudinal) si care, la germinare, emit 3-8 radacini embrionare (graul, secara, triticale, orzul si ovazul);
- Cereale originare din climatul cald, cu cerinte termice ridicate, avand fructe fara santulet, de forme diferite, iar la germinare formeaza o radacina embrionara (orezul, porumbul, sorgul, meiul).Boabele de mei se utilizeaza si in hrana animalelor,indeosebi rumegatoare si a pasarilor.Importanta deosebita pentru hrana animalelor o reprezinta si paiele 0,5l unitati furajere la Kg precum si pleava 0,42 unitati furajere la Kg(M.TRETIACOV,1979)In ultimii 40-50 de ani,in tara noastra cultura meiului  a reprezentat o cultura de foarte mica importanta.Insa in prezent acestei culturi i se da o importanta din ce in ce mai mare fiind folosita ca planta furajera,cultura de baza sau cultura succesiva,datorita perioadei lui de vegetatie foarte scurta de 70 de zile.Recoltata in faza de lapte-ceara si insilozata ,planta intreaga de mei reprezinta un furaj foarte valoros ,60-70% din substantele elaborate regasinduse in tulpini si frunze si 30-35% in boabe(I.MOGA,1984)De asemeni importanta acestei plante consta si in faptul ca tehno;ogia de cultivare a meiului este mecanizata in totalitate.
Cap.2.ARGUMENT
Mi-am ales aceasta tema de oarece meiul este o planta care se cultiva de catre om de mii de ani ,mai ales in zonele calde si aride, din CHINA,INDIA,fosta UNIUNE SOVIETICA,AFRICA unde meiul se numara printre cele mai importante culturi de CRUPE.Si in tara noastra meiul este cunoscut de multa vreme,(tinuturile Romaniei de azi au fost deci in trecut zone de cultura pentru grau, orz si mai ales pentru mei. In "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir explica si de ce: "graul da de 24 de ori semanatura, orzul de 60 de ori, iar meiul de 300 de ori". Deci acest climat era exceptional pentru cultura meiului .)desi daca pana acum 40-50 de ani in tara noastra era considerata o cultura de foarte mica importanta ,si se apela la cultura ei datorita perioadei lui scurte de vegetatie asa cum se facea  inainte de 1989, daca o cultura era calamitata de inundatii sau de seceta, cultivam mei. Meiul suporta bine valurile de caldura cu temperaturi de 40 grade C, chiar pe o durata de 48 de ore.In prezent insa cultura de mei intra din nou in atentia noastra ca planta furajera,cultuira de baza sau cultura succesiva datorita perioadei scurte de vegetatie.
Meiul se foloseste :
in alimentatia oamenilor sub forme de crupe (pasat), apoi in industria spirtului si ca furaj concentrat pentru rumegatoare, pasari si alte specii de animale,insilozat dupa recoltarea lui in faza de lapte ceara avand 60-70%din substantele elaborate in aceasta faza in tulpini si frunze si 30-35 in boabe..
Cerintele fata de apa :
sunt reduse, avand cel mai scazut coeficient de transpiratie dintre cereale. Astfel in timp ce la grau s-a inregistrat coeficientul de 424, la mei a fost de numai 226. Chiar de la germinatie se manifesta cerinte reduse fata de apa. Daca graul are nevoie de 55% apa, meiul are nevoie doar de 25%.
Avantajele culturii de mei.
Meiul are un coeficient mare de inmultire si necesita o cantitate mica de samanata la hectar. Este cereala foarte indicata sa fie pastrata ca rezerva in fondul de samanta al cultivatorilor de cereale in caz de calamitate. O tona de samanta este suficient pentru 70 de hectare. Perioada de vegetatie este de 60 -70 zile la soiurile precoce cultivate in zonele de stepa.
CAP.3.SOIURI DE MEI
Meiul apartine familiei GRAMINEAE ,tribul PANNICEA(n=36)Dupa forma inflorescentei,specia se subdivide in trei varietati:
1.P.m.var.effusum,cu paniculul rasfirat.
2.P.m.var.contractam,cu paniculul mai strans si aplecat.
3.P.m.var.compactum,cu paniculul dens de forma globuloasa.
Dupa coloratia bobului,formele cultivate de mei sunt grupate astfel:
1.P.m.var. album(meiul alb),varietate comuna


Fisiere in arhiva (1):

  • Meiul.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Roman Gh., Dumbrava M., - "Controlul calitatii semintelor destinate semanatului" -USAMV, Bucuresti, 1998
Sin Gh. (colectiv) -"Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de camp" - Editura Ceres, Bucuresti, 2000
Munteanu L., Bercean I., Axinte M., Roman Gh. - "Fitotehnie"- Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2001
Berca M. - "Optimizarea tehnologiilor agricole", Editura Ceres, Bucuresti, 1998
Bilteanu Gh. - Fitotehnia, Ed. Ceres, Bucuresti 1993             
 Dragos T. - Masini si instalatii agricole, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti 1975
                             C. Popa, Rodica Drimus - "Pesticide", Vol III, pg .330-370, Bucuresti, 1973.
N. Sarpe, Al. Ciorlaus, L. Ghinea, L. Vladutu - "Erbicidele", pg. 284-295, Bucuresti, 1975.
 I. Comes, Al. Lazar, I. Bobes, M. Hatman, A. El. Dracea - "Fitopatologie", pg. 37-85, Bucuresti, 1982.
T. Baicu - "Testarea mijloacelor de protectie a plantelor" Vol XI, pg.7-36, Bucuresti, 1989
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Norme specifice de protectie a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice si utilizarea produselor de uz fitosanitar in activitatile din agricultura, 1997.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!