Mana cartofului

Este o boala micotica foarte raspindita. Boala poate ataca toate organele cartofului, in afara de radacini, desi de cele mai dese ori este intilnita pe frunze si pe tuberculi.

Pe frunze simptomele bolii se manifesta, de obicei, dupa inflorirea cartofului. La inceput pe frunzele inferioare, mai ales pe la margini, apar pete difuze de culoare bruna, inconjurate de o zona verde-deschis. Pe partea inferioara a frunzei in jurul petelor, la hotar cu tesutul sanatos de culoare verde, pe timp umed sau in orele de dimi?neata cu roua se formeaza un strat albiu de paienjenis, compus din zoosporangi si zoosporangiofori. Frunzele atacate se mortifica de curind, se innegresc si se usuca ori putrezesc, din care cauza curpenii par a fi arsi.

Pe tulpini si petiolurile frunzelor se formeaza dungi de culoare cafenie. Pe tuberculi boala se manifesta sub forma de pete brunii, afundate putin, care patrund in pulpa tuberculului avind aspectul unor limbusoare cafenii. Odata cu evoluarea bolii tesutul putrezit de?vine moale ca urmare a dezvoltarii in el a microorganismelor de putrefactie de ordinul doi.

Ierneaza ciuperca in stadiul de miceliu in tuberculi. De aceea primele simptome de imbolnavire pot fi observate in cimp la coltii de cartof abia rasariti. Miceliul ciupercii poate ierna, de asemenea, si in resturile vegetale nedescompuse.

in perioada de vegetatie a plantelor boala se raspindeste prin zoosporangi, care in picaturile de umezeala trec in zoospori sau ne?mijlocit in miceliu. Infectarea tuberculilor are loc prin zoospo?rangi, care in timpul unor ploi abundente sint spalati de pe frunze si nimeresc in sol.

in functie de valorile de temperatura a aerului, durata perioadei de incubatie a bolii constituie de la 3 pina la 16 zile. Temperatura minima la care poate avea loc dezvoltarea ciupercii in planta este de 1,3?C, cea maxima fiind de aproximativ 30?C. La valori sub 10?C spo-roforii conidieni pe tesutul contaminat nu apar, de aceea raspindirea in continuare a bolii se retine./S-a constatat ca pentru aparitia acestei boli este necesar ca in cea de-a doua jumatate a perioadei de vegetatie sa existe urmatoarele conditii meteorologice : pe parcursul a 48 de ore la rind temperatura aerului sa nu fie mai joasa de 10?C, iar umidi?tatea relativa a aerului in zona de amplasare a curpanului cartofului -- de cel putin 75%.

Dezvoltarea in masa a fitoftorozei decurge la o umiditate relativa a aerului de 95--100% (sau la caderea precipitatiilor) si la o tempe?ratura medie de 13--18?C. La un atac puternic al fitoftorozei pierde?rile de recolta pot atinge 70 la suta sau chiar mai muliA

Masuri de combatere. Agrotehnice -- aplicarea in cul?tura de soiuri rezistente ; plantarea numai cu tuberculi sanatosi (pentru sadit nu se admit loturile la care sint atacate de fitoftoroza mai mult de 1,5% din tuberculi) ; respectarea asolamentelor ; in?corporarea ingrasamintelor organic si minerale, in componenta carora sa fie incluse ingrasaminte cu potasiu ; plantarea cartofului in ter?mene optime ; musuroirea inalta si la timp a plantelor inainte ca acestea sa se atinga intre ele in rind (printr-un strat de sol cu grosi?mea de 12--15 cm zoosporangii nu pot patrunde la tuberculi, deci astfel se evita in mare masura contaminarea lor de fitoftoroza). Chi?mice -- tratarea tuberculilor inainte de plantare cu suspensie apoasa 3,5% a preparatului TMTD (2,1--2,5 kg la 70 litri de apa + 1 tona de tuberculi) ; umectarea tuberculilor cu solutie de sulfat de cupru de 0,02% cu 7--10 zile pina la plantare ; stropirea plantelor in termenele stabilite cu zeama bordeleza (5--6 kg/ha de sulfat de cupru si aceeasi cantitate de var de calitate inalta) sau cu substituentii ei : zineb 80% p. m. (2,4--3,2 kg/ha), homecina 80% p. m. (2,4 kg/ha), ridomil 25% p. m. (0,8--1,0 kg/ha), alacid 25% p. m. (0,8--1,0 kg/ha), oxihom 80% p. m. (1,9--2,1 kg/ha), tubarid 60% p. m. (2,5-- 3,0 kg/ha). Numarul total de tratamente depinde de conditiile clima?tice, cit si de alti factori.