Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului, intr-o proportie echilibrata, si sunt bine asimilate de catre organism. Laptele si majoritatea produselor lactate poseda proprietati dietetice. Laptele de vaca contine 3% proteine cu valoare nutritiva sporita, legate cu calciu si fosfor, cazeina, o cantitate nu prea mare de albumine si globuline. Laptele mai contine 3% grasimi, care se afla in forma de sfere mici, facandu-le usor asimilabile, contin colesterina echilibrata satisfacator cu lecitina. Lactoza laptelui (4,7%) se descompune in intestin in glucoza si galactoza. Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce se asimileaza mai bine in comparatie cu alte produse. In lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac in acizi grasi indispensabili, fier si in alte microelemente hematopoietice, contine in cantitati mici toate vitaminele, dar mai ales B2, A si D. Laptele necesita pentru digestie efort mic din partea stomacului, in stare naturala si folosit la prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil in dietoterapia multor maladii. Laptele integral se exclude sau se limiteaza in enterocolite acute sau in acutizarea celor cronice insotite de diaree, in perioada pre si postoperatorie, in intoleranta congenitala sau dobandita dupa bolile tractului gastrointestinal in urma insuficientei fermentului lactaza in intestin. Mult mai rar intoleranta e cauzata de alergia catre proteina laptelui. Bauturile acidolactice, obtinute in urma fermentatiei acidolactice sau dupa introducerea in lapte a unor microorganisme specifice ocupa un loc important in alimentatia dietetica. In produsele fermentate creste aciditatea pe contul acidului lactic sintetizat din lactoza, partial se dezintegreaza proteinele, sporeste cantitatea vitaminelor din complexul B, apar proprietati antibiotice. Comparativ cu laptele, aceste produse se asimileaza mai usor, stimuleaza secretia glandelor digestive, normalizeaza peristaltismul intestinal si inhiba in el microbii de putrefactie si nocivi. Branza de vaci este o sursa importanta de proteine usor asimilabile, calciu, fosfor, vitamine din complexul B. Branza de vaci grasa e mai bine sa fie folosita in stare naturala, cea degresata pentru budinci, etc. Branza de vaci exercita efect lipotrop si se utilizeaza pe larg in maladiile ficatului, si ale sistemului cardiovascular, in obezitate, diabet zaharat, stare dupa combustii si fracturi ale oaselor precum si in multe alte boli. Branza de vaci cu aciditate mica poate fi obtinuta nemijlocit la blocul alimentar. Pentru obtinerea a 100 g branza de vaci calcinata se iau 700 ml lapte si 1,5-2 linguri de masa clorura de calciu 10%. Laptele se fierbe, se raceste putin si, adaugand clorura de calciu, se amesteca.Se strecoara prin tifon. Branza de vaci cu aciditatea joasa poate fi obtinuta prin coagularea laptelui, cu ajutorul a 2 linguri de masa de otet 3% la 1 1 lapte fiert. Aceste variante ale branzei de vaci sunt deosebit de necesare in boala ulceroasa, gastrite cu secretia sporita, in pancreatite. In alimentatia dieteticp se foloseste cascavalul, branza degresata, putin sarata si picanta, mai des in dietele din tuberculoza, maladiile cronice ale colonului si ficatului, in perioada de reconvalescenta, dupa infectii, in fracturile oaselor etc. Cascavalul ras se digera mai usor in comparatie cu cel taiat felii. Poate fi folosita branza topita de calitate superioara. Inghetata este un produs nutritiv usor asimilabil, in care substantele nutritive ale laptelui si friscai sunt completate cu oua, zahar. Inghetata poate fi folosita in dieta hemoragiilor gastrointestinale, hemoragiilor interne. Ea contine 3% proteine, 3-15% grasimi, 15% zahar, 125-225 kcal.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).