Inmultirea Vegetativa a Plantelor Floricole

Extras din referat Cum descarc?

Inmultirea vegetativa a plantelor floricole
Inmultire vegetativa se bazeaza pe insusirea unor parti sau fragmente de planta de a reface intreaga planta. Puse in cpnditii optime de inradacinare, acestea formeaza radacini si reproduc caracterele ereditare ale plantei mama.
Un prim avantaj al inmultirii vegetative este obtinerea unor plante identice cu plantele mama atat din punct de vedere genotipic cat si fenotipic.
Un alt avantaj este obtinerea de plante mature intr-in timp mai scurt comparativ cu inmultirea prin seminte.
Posibilitatea inmultirii unor plante decorative originare din zonele tropicale si subtropicale care, in conditiile de la noi nu formeaza seminte sau acestea nu ajung la maturitate, Ficus, Dracaena, Ferigi, Philodendron, Monstera.
Dezavantajele acestui tip de inmultire sunt coeficientul mic de inmultire, posibilitatea mare de transmitere a bolilor criptogamice, a virozelor si degerarea in timp, in cazul inmultirii exclusiv pe cale vegetativa.
Acest ultim dezavantaj se poate inlatura prin inmultirea periodica prin seminte, urmata de un proces de selectie, iar materialul selectionat inmultit pe cale vegetativa.
In cazul inmultirii vegatative se acorda o atentie deosebita olantelor mamaa de la care se vor recolta partile sau fragmentele folosite la inmultirea vegetativa. Plantele mama folosite trebuie safie tipice solului sau speciei, sanatoase si obtinute in conditii de agrotehnica superioara.
Metodele utilizate la inmultirea vegetativa a plantelor floricole sunt prin despartirea sau divizarea tufelor, prin marcotaj, prin butasi, prin aktoire, prin organe vegetative modificate, bulbi, tuberobuli, radacini tuberizate, tuberculi, rizomi. La aceste specii se pot folosi mai multe metode de inmultire, Gerbera se poate inmulti prin seminte, despartirea tufei, butasi sau prin meristeme, Freesia se poate inmulti prin seminte, prin despartirea pseudobulbilor, despartirea tufelor, orhidee terestre sau prin meristeme.
Inmultirea prin despartirea sau divizarea tufelor
Inmultirea prin despartirea tufei se intalneste la speciile perene la care lastari se formeaza din muguri aflati in zona coletului. Aceste specii cresc sub forma de tufa a caror parte aeriana este alcatuita din lastari Chrisanthemum, Delphinium, Aster sp. Rudbekia, sau frunze gerbera, Peperomia, Saintpaulia. Metoda se aplica la aproape toate speciile perene cultivate in camp si se poate reaiza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie sau primavara inainte de pornirea in vegetatie. 
Toamna despartirea tufelor se face la speciile care infloresc primavara sau vara si isi continua vegetatia si dupa inflorire cum sunt Chrisanthemum, Diantus, Rudbekia, Papaver. 
Primavara devreme se inmultesc prin despartirea tufei speciile care infloresc vara si toamna, Phlox, Dianthus. Speciile cu inflorire timpurie, prumula, Aquilegia, Paeonia se vor diviza dupa trecerea florilor, cand au deja formati mugurii pentru anul viitor, in lunile iunie- august.
Operatia se realizeaza prin fragmentarea cu o cazma sau o unealta taioasa a plantei mama din portiuni, care trebuie sa posede mai multi muguri, lastari si radacini. 
Divizarea tufelor se poate executa anual la plantele floricole cu crestere intensa Aster, Chrisanthemum, la 2-3 ani Delphinium si la 5-6 ani la cele cu crestere lenta sau sensibile la separare Paeonia. 
Metoda se aplica si la plantele cultivate in ghivece cum sunt Asparagus, Aspidistra, Sansevieria, Saxifraga. In acest caz plantele se scot din recipienti, se fragmenteaza si se planteaza in ghivece de marime corespunzatoare.
In cazul inor culturi in solul serei, cum este de exemplu Gerbera, epoca optima de divizare este in lunile august-septembrie. Se separa prin taiere aportiunile periferice ale plantei mama, care se scot si se planteaza separat sau se lasa pe loc pana la cicatrizare si inradacinare, dua care se scot si se planteaza la loc definitiv.
La Anthurium despartirea tufelor se face in perioada de repaus august- septembrie, plantarea fragmentelor rezultate din despartirea tufei se face imedeat, cu coletul la 2-3 cm deasupra solului. 
La Straelutzia despartirea tufelor se face cand plantele au 10-15 lastari fragmentelen rezultate la despartrea se planteaza la aceeasi adancime intr-un sol bine pregatit.
Inmultirea prin marcotaj 
Marcota este un lastar t'nar al unei plante care in contact cu pamantul produce radacini, fara a fi despartit de planta mama. Dupa inradacinare, se sectioneaza de planta mama si se pbtin plantule de sine statatoare, cu aceleiasi calitati ca planta mama. Acest tip de inmultire se poate folosi la plante perene cultivate in camp, Phlox, Gipsophilla, Lavandula, dar si la plante cultivate in spatii adapostite, Ficus, Philodendron, Hoia, Passiflora.
Marcotajul poate fi terestru sau aerian, iar cel terestru poate fi simplu, serpuit sau chinezesc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Inmultirea Vegetativa a Plantelor Floricole.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!