Ingrasaminte Chimice

Extras din referat Cum descarc?

PRODUCTIE
La inceputul anilor 1990, industria de ingrasaminte chimice putea sa asigure o fertilizare de peste 200 kg substanta activa la hectar(optim). Astazi, consumul de ingrasaminte este de aproximativ 30 kg la hectar(insuficient), ceea ce obliga combinatele chimice sa exporte o buna parte din productie. Din pacate insa, atat pentru agricultura nationala, cat si pentru producatorii romani de ingrasaminte, pretul la export este mai mic decat la intern. Este un paradox sa se produca mai mult decat este nevoie dar totusi agricultorii romani cumpara ingrasaminte din export, la un pret mai mic decat in Romania . Toate acestea se intampla in primul rand din cauza cresterilor de pret la gazul metan, care reprezinta aproximativ 70% din costul final al ingrasamintelor chimice, dar si in urma unei gestionari slabe a intreprinderilor din domeniu. Odata instalat acest monopol asupra productiei de ingrasaminte chimice, in Romania, industria v-a functiona doar pentru export nu si pentru necesarul intern. Acestea nu sunt decat politici de piata impuse de catre marii investitori, iar aceasta manipulare afecteaza atat micii producatori cat si productia la nivel de tara. La inceputul acestui an cel mai mare producator de ingrasaminte chimice din Romania, reprezentat de grupul InterAgro ameninta cu inchiderea celor opt combinate pe care le detine, din cauza pretului marit la gazul metan. Guvernul a intervenit insa si a acordat prin intermediul RomGaz un discount de 15%, care a adus castiguri importante in industria producatoare de ingrasaminte. 
Industria de ingrasaminte se bucura in tarile Uniunii Europene de protectie din partea guvernelor, necesarul agriculturii fiind asigurat in proportie de 80% de catre producatorii locali. 
CONSUM
In cazul micilor fermieri marimea dozei de ingrasamant este determinata de resursele financiare disponibile in momentul fertilizarii. Intr-o experienta efectuata in Romania in regiuni diferite(Insula Mare a Brailei, Judetul Ialomita, Judetul Giurgiu) s-a demonstrat ca doza de ingrasamant influenteaza productia. In fiecare an s-au aplicat 120-130 kg N s.a./ha, iar in ultimii trei ani productia nu a fost niciodata mai mica de 2,5 t/ha.
Este de la sine inteles ca o tehnologie care utilizeaza o doza de azot de aceasta valoare include si celelalte input-uri in cantitatile necesare obtinerii unor productii ridicate.
Ar fi prea mult sa conchidem ca pragul de 120 kg N s.a./ha este o conditie pentru a obtine constant productii apropiate de 3 t/ha, dar trebuie sa admitem ca aceasta doza asigura o oarecare stabilitate tehnologica productiei. De exemplu, folosind aceasta doza de azot, intre anii 2004 si 2006 productia medie in Insula Mare a Brailei a variat intre 3,5t/ha (2004) si 3,0 t/ha (2006).
Influenta dozelor de azot mai mari de 100 kg N s.a./ha este relevanta intr-o experienta efectuata in Insula Mare a Brailei, unde s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul de mai jos.
In mod cert, se pot insa obtine productii mari, uneori chiar foarte mari, si cu doze mai mici de ingrasaminte. Sunt ani in care cu doze in jur de 90 kg N s.a./ha s-au obtinut productii de peste 4,5 t/ha (Alexandru Gheorghe, Dima Sianga, Octavian Racoviteanu). In anul urmator insa, cu acelasi nivel al fertilizarii cu azot, productiile au fost cu 1-2 t/ha mai mici.
Rezultate experimentale privind influenta fertilizarii asupra productiei de rapita
Variante experimentale
(kg s.a./ha) Productia
(kg/ha) Productia
Nefertilizat(Mt) 1284 100.00
40kgP2O5 toamna + 100 kg N primavara 2312 180.00
40 kg N + 60 kg P2Q5 toamna + 100 kg N primavara 
3811 298.00
Cum ar putea fermierii romani sa foloseasca mai eficient ingrasamintele cu azot?
Cercetatorii francezi de la INRA si Cetiom au propus urmatoarea metoda: 
a) Se cantaresc plantele de rapita(de exemplu) de pe suprafata de un mp in cateva repetitii (in functie de uniformitatea culturii) si se face media. Pentru a obtine rezultate corecte, valoarea biomasei epigee trebuie sa reprezinte media a 3-4 determinari,
b) Se calculeaza necesaru azot dupa formula:
Doza N = (65 x Recolta dorita exprimata in tone -Biomasa epigee x 70 -50)/0,8, unde:
- 65 - consumul specific de azot (kg N/t seminte)
- biomasa epigee - cantitatea de biomasa proaspata (plantele taiate de la colet), exprimata in kilograme, recoltata de pe suprafata de un mp
- 70 -coeficient de conversie a biomasei epigee in azot absorbit 
- 50 - cantitatea de azot mineralizat din sol, exprimat in kilograme. Pe solurile sarace, aceasta valoare ar trebui sa fie mai mica (de exemplu 30)
- 0,8 - coeficientul de utilizare aparenta a ingrasamintelor
Exemplu cand recolta planificata este de 3 t/ha iar biomasa epigee este de 1,2
kg/mp: Doza N ,^, = (65 x 3 t/ha-1,2 kg/mp x 70-50)/0,8 = (195-84-50)/0,8 = 76kg N/ha 
Intre 2000-2003, cantitatea de ingrasaminte chimice utilizate in agricultura romaneasca a fost mai mica decat cea de ingrasaminte naturale. In 2000, cantitatea de ingrasaminte chimice utilizate a fost de 0,34 milioane tone, iar in 2003 de 0,36 milioane tone. In 2000 s-au utilizat 15,8 milioane tone de ingrasaminte naturale, iar in 2003 17,3 de milioane tone.
TENDINTE
Cresterea productiei agricole s-a bazat in secolul trecut pe ingrasaminte chimice, care in mare parte contineau substante periculoase pentru corpul uman.
In aceasta situatie globala, descrisa sumar, Uniunea Europeana isi propune sa treaca la o agricultura ecologica, bazata pe produse curate care sa ajute la dezvoltarea si mentinerea sanatatii populatiei, cu utilizarea unor ingrasaminte naturale, prin efectuarea muncilor agricole cu utilaje actionate de motoare ecologice, care sa functioneze cu combustibili nepoluanti si multe altele. Trebuie mentionat ca aceasta actiune este intr-un stadiu de inceput atat in tarile membre, cat si in cele care se pregatesc sa adere la UE.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrasaminte Chimice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!