Înființarea unei plantații de viță de vie pentru struguri de vin

Pentru intretinerea unei plantatii de 100 de ha vita de vie pentru struguri de vin pe un teren cu panta 20% in zona Dealul Mare avem nevoie de:

• 5 ha drumuri

• 3 ha poteci de intoarcere a utilajelor agricole

• 5 ha constructii anexe

Pe restul de 87 ha care le avem pentru vita de vie avem plantate urmatoarele soiuri de struguri de vin:

Sauvignon

Origine

Soiul se cultiva pe suprafete mari in Franta, regiunea viticola Bordeaux, podgoria Sauternes, pentru obtinerea vinurilor dulci; de unde se pare ca isi are si originea.

Strugurii

Sunt mijlocii, cilindro conici, uni sau biaripati, desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita subtire, pruinata, de culoare galben verzui, pana la galben auriu la maturarea deplina; punctul pistilar persistent; pulpa zemoasa cu gust si aroma discreta specifica soiului.

Insusirile agrobiologice

Soi cu perioada mijlocie de vegetatie (165-175 zile), prezinta vigoare mijlocie de crestere si fertilitate buna, 60-70% lastari fertili. Maturarea deplina se realizeaza la 2-3 saptamani fata de soiul Chasselas dore. Rezistente biologice: sub aspectul rezistentei la ger s-a constatat diferente intre cele doua forme, mai rezistent fiind Petit Sauvignon (-20°C -220C), si ceva mai sensibil Gros Sauvignon (-18°C -20°C). Are rezistenta mijlocie la seceta si fainare, sensibil la mana, putregaiul cenusiu si moliile strugurilor.

Insusirile agrotehnice si tehnologice

Este un soi cosmopolit, prefera versantii cu expozitie sudica sau sud-vetica, bine insoriti, care asigura conditii pentru supramturarea strugurilor. Productiile de struguri care se obtin sunt de 6-8 t/ha la Petit Sauvignon si de 10-12 t/ha la Gros Sauvignon. Tehnologic, este un soi de inalta calitate. Acumuleaza cantitati mari de zaharuri 195-220 g/l, valorile mai ridicate fiind caracteristice la Petit Sauvignon, aciditatea totala a mustului ramane echilibrata 4,5-5,5 g/l H2SO4. Vinurile obtinute au o aroma fina, caracteristica.

Pinot Noir

Origine

Soi vechi francez, cultivat inca de pe vremea galilor, descris prima oara de EUSTACHE DESCHAMPS in "Balade de la Verdure des Vins", in anul 1394, sub numele de Pynoz. Este cultivat pe suprafete mari in regiunea viticola franceza Bourgogne.

Strugurii

Sunt mici, cilindrici, uneori aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine incat se deformeaza. Bobul mic, sferic, cu pielita subtire, de culoare negru violaceu, pruinata; pulpa zemoasa, cu mustul necolorat si gust placut.

Insusirile agrobiologice

Soiul Pinot noir are perioada scurta de vegetatie (150-160 zile) are vigoare mica de crestere si fertilitate ridicata, 90% lastari fertili, cu 2-3 etaje de inflorescente. Insa, productivitatea soiului este scazuta datorita greutatii mici a strugurilor. Maturarea are loc la 2-3 saptamani dupa soiul Chasselas dore (epoca a IV-a). Rezistente biologice: soi foarte rezistent la ger (-22°C -24°C) si la seceta, sensibil la mana si fainare, foarte sensibil la putregaiul cenusiu al strugurilor.

Insusirile agrotehnice si tehnologic

Soiul Pinot noir valorifica bine zonele colinare din Muntenia, Oltenia si Banat, precum si terenurile calcaroase din Dobrogea. Se preteaza la conducerea pe semitulpina, cordon bilateral, cu taiere in elemente scurte de rod, sarcina de rod fiind de 13-15 ochi/m2. Productiile de struguri sunt mici 5-9 t/ha. Tehnologic, este un soi de calitate, acumuleaza 200-210 g/la zaharuri, iar prin supramaturare atinge 250-270 g/l si chiar mai mult, cu aciditate echilibrata 4,3-5,7 g/l H2SO4. Continutul in compusi fenolici este de 1,5, iar prin supramaturare se constata o usoara scadere a acestora.