Importanta Cerealelor in Hrana Omului

Extras din referat Cum descarc?

Un loc prioritar in dezvoltarea agriculturii, ramura de baza a economiei unei tari, il
ocupa cerealele, specii vegetale deosebit de generoase prin potentialul de productie,
calitatile lor si diversitatea larga de sintetizare ca sursa de hrana pentru om si animale, dar
si materie prima pentru procesarea industriala, cereale care sunt cultivate pe suprafete
intinse in intreaga lume.
Cerealele au constituit si vor constitui intotdeauna grupa de plante de cea mai mare
importanta pentru existenta si activitatea umana, datorita compozitiei chimice a boabelor.
Circa 60% din proteine, 15% din lipide si 70% din glucide, in general, 55 - 60% din
caloriile consumate de lumea intreaga provin din boabele de cereale. Productia de baza a
acestor plante reprezinta si principala materie prima pentru productia de carne, lapte, oua
si are o larga utilizare in industria bunurilor alimentare si de alta natura. In comparatie cu
cerealele, leguminoasele au un continut de doua-trei ori mai mare de substante proteice.
Proprietatile fizice si chimice ale boabelor de cereale permit transportul lor la
distante mari, dar si pastrarea un timp mai indelungat fara ca valoarea lor nutritiva sa se
modifice. Prin urmare, ele pot fi consumate atat in anul recoltarii cat si pastrate ca stoc de
rezerva pentru cazul cand in anii nefavorabili productiile obtinute sunt mai mici.
6
In economia cerealiera a tarii noastre, porumbul ocupa locul cel mai important, are
contributia la productia totala cea mai mare. Se cultiva pe 49-52% din suprafata semanata
cu cereale, iar productia medie de porumb pe o perioada de 30 de ani, a reprezentat 49,9%
din productia totala de cereale.
Porumbul este utilizat in alimentatia oamenilor, in industrie si in furajarea
animalelor. Boabele de porumb se intrebuinteaza in industria spirtului, amidonului,
dextrinei si glucozei. Din germenii de porumb se extrage un ulei foarte bun in alimentatia
dietetica. Uleiul de porumb reprezinta 3,7% din productia mondiala de uleiuri vegetale
comestibile (F A O , 1995).
Efectul fertilizarii mai ales al fertilizarii cu azot asupra continutului si calitatii
biologice a proteinei din bobul de porumb este amplu cercetat.
Din consultarea literaturii se desprinde concluzia ca administrarea dozelor
crescande de azot sporeste progresiv pana la o anumita limita recolta de boabe de porumb
la unitatea de suprafata si continutul de proteina al bobului, rezultand in final o sporire a
cantitatii de proteina realizata la hectar.
Productia vegetala agricola se poate mari luand in considerare doua directii:
schimbarea structurii suprafetelor cultivate in functie de interesele nationale si sporirea
continua a productiei obtinute la hectar.
Porumbul, in general, exporta odata cu recolta cantitati insemnate de elemente
nutritive. In faza radiculara raportul N:P:K este de 5:1:8, in faza cresterii frunzelor, de
3:1:3, iar in faza de inspicare 1:1,2:0. Echilibrul fiziologic se realizeaza la un raport mediu
de 3:1:3.
Insuficienta azotului incetineste cresterea partii aeriene inclusiv a boabelor; in
cazul insuficientei prelungite, productia de boabe se reduce pana la 70% din productia
realizata in conditiile nutritiei cu suficiente elemente nutritive.
Excesul azotului determina cresterea luxurianta, intensifica transpiratia, incat
plantele devin sensibile si la secete de scurta durata, sensibilizeaza plantele la cadere si
boli, intarzie inflorirea si maturarea.
Absorbtia fosforului in plantele de porumb decurge aproape paralel cu acumularea
de substanta uscata, pe care o depaseste in primele faze de crestere, dar ramane in urma
acesteia la maturitate.
La formarea si umplerea boabelor se reutilizeaza, ca si in cazul azotului, fosforul
acumulat anterior in frunze, tulpini si panusi.
Importanta culturi
Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.
Tulpinile (coceni ) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse impletiturii si ambalaje.In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie.

Fisiere in arhiva (1):

 Importanta Cerealelor in Hrana Omului.doc