Heterozisul

Hetrozisul este fenomenul opus consagvinizarii, care reprezinta expresia genetica care se exteriorizeaza practice prin cresterea considerabila a vitalitatii, vigurozitatii, adaptabilitatii, a productivitatii etc la hibrizii din prima generatie F1.Cu alte cuvinte, heterzisul reprezinta cresterea vigorii hibride in F1 in urma incrucisarii intre forme (linii consagvinizate, soiuri etc.) diferite genetic.Incepand cu generatia F2, efectul heterozis scade datorita segregarii.

Deci, prin heterozis se intelege cresterea vigorii organismelor hibride in prima generatie(F1), in comparative cu formele parentale.Fenomenul de heterozis are un rol deosebit in ameliorarea plantelor alogame, el putandu-se fixa la plantele cu inmultire vegetativa.De asemenea, heterozisul se manifesta si la plantele autogame (tomate, ardei etc.).Denumirea de heterozis se datoreaza lui G.H. Shull, care a utilizat pentru prima data acest termen in anul 1914.

Intensitatea heterozisului este foarte mare la incrucisarea intre linii consagvinizate sau intre soiuri(linii pure) si scade la incrucisarea intre forme cu grad ridicat de heterozigotie.

Fenomenul hetrozis afecteaza atat caracterele cantitative (elemenete de productivitate, insusiri biochimice, insusiri fiziologice etc), cat si o serie de caractere calitative (culoarea si forma unor organe etc.).

Organismele heterozigote F1 rezultate din incucisarea intre linii consagvinizate sau intre soiuri cu ereditate diferita. Heterozisul se manifesta atat la plantele alogame (porumb,floarea-soarelui etc.), cat si la cele autogame(grau, in, tomate) si poate afecta, deopotriva, caracterele morfologice si cele fiziologice.Astfel el se poate exteriorize printr-o crestere si dezvoltare luxurianta a tulpinilor, a frunzelor, a inflorescentelor, a fructelor, a semintelor etc., sau printr-o marire a numarului de flori, fructe, frunze etc. De asemenea, el poate intensifica si o serie de insusiri fiziologice, cum ar fi rezistenta la boli, ger, seceta etc.

Heterozisul variaza ca intensitate si in timp, adica de la o generatie la alta, amploarea maxima se manifesta, de regula, in F1, in timp ce in F2, inetensitatea se reduce considerabil, disparand apoi complet in generatiile urmatoare.

Dupa natura caracterelor si insusirilor afectate se disting urmatoarele tipuri de heterozis :

-heterozis reproductivcand in F1 sporeste productivitatea de seminte si, respectiv, productia de fructe, cand se manifesta printr-o capacitate mai mare de adaptare fata de conditiile nefavorabile de mediu, precocitate sporita fata de parinti;

-heterozis somatic cand in F1 creste considerabil masa vegetative;

-heterozis adaptiv cand in F1 se inregistreaza o crestere a rezistentei plantelor la anumiti factori de mediu;acest tip de heterozis apare mai ales la incrucisarile indepartate, se refera la sporirea insusiri lor de rezistenta.

Din punct de vedere al intensitatii de manifestare, heterozisul poate fi de doua tip Uri:

-transheterozis, cand descendentii primei generatii manifesta o vigoare mare care, depaseste, atat, vigoarea formelor parentale consagvinizate, cat si nivelul populatiei alogame din care acestea au fost extrase.

-cisheterozis, cand descendentiiprimei generatii manifesta o vigoare marecare depaseste numarul formelor parentale consagvinizate.

Efectul heterozis (HF1) se calculeaza frecvent in doua moduri: