Gramineele Perene din Componenta Pajistilor Naturale

Extras din referat Cum descarc?

GRAMINEELE PERENE DIN COMPONENTA PAJISTILOR NATURALE
Vegetatia pajistilor este alcatuita in cea mai mare parte din plante perene, care au o mare importanta economica. Ele se asociaza in grupari functionale complexe si imprima pajistilor trasaturi specifice atat in privinta raporturilor dintre speciile componente cat si dintre acestea si biotopul in care se formeaza. De asemenea imprima pajistilor trasaturi specifice privind valoarea economica, posibilitatea de imbunatatire si de folosire.
Pentru studierea plantelor care cresc pe pajisti este necesara o anumita sistematizare si grupare a lor. Posibilitatile de grupare sunt multiple si se pot baza pe caracterele botanice, valoare economica, durata vietii si ritmul de dezvoltare, tipul de infratire si otavire, intensitatea acestora, cerintele fata de factorii de vegetatie, modul de comportare la folosirea prin cosit si pasunat etc.
Pentru scopuri practice prezinta importanta clasificarea care ia in considerare caracterele botanice si valoarea economica. Dupa aceste criterii, plantele care cresc pe pajisti se impart in : graminee, leguminoase, rogozuri si specii din alte familii botanice (diverse).
Gramineele
Din aceasta grupa face parte speciile apartinatoare familiei Poaceae (Gramineae). Gramineele formeaza cea mai insemnata grupa de plante care participa la formarea covorului ierbos al pajistilor, paticipand cu 30-90% din recolta totala. In pajistile din tara noastra se intalnesc peste 260 de specii, dintre care circa 70% sunt perene acestea prezentand importanta deosebita.
Gramineele perene realizeaza, in general productii mari reactioneza bine la fertilitate si la celelalte masuri de sporire a productiei au capacitate mare de infratire si otavire sunt bine consumate de animale, iar valoare nutretului este ridicata reprezentand un furaj energetic. De asemenea gramineele perene sunt adaptate la conditiile ecologice extrem de variate poseda o plasticitate ecologica ridicata. Numarul speciilor din aceasta familie botanica necomestibile sau toxice - datorita faptului ca unele specii sunt atacate de anumite ciuperci care determina fenomene de toxicitate - este redus. Gramineele perene acopera bine terenul formand un strat de telina. Moartea anuala a resturilor lastarilor neafectati de recoltare (pe o inaltime de 5cm de la sol) contribuie alaturi de moartea radacinilor la formarea unui strat de materie organica in sol si la suprafata acestuia.
Aceasta cantitate de materie organica nu poate fi mineralizata in totalitate astfel incat se acumuleaza impreuna cu organele vii ale plantelor formand telina. Acumularea unui strat gros de telina produce unele neajunsuri pajistilor reducand permeabilitatea solului pentru apa si aer precum si instalarea unor specii nevaloroase.
Particularitati morfologice si biologice
Sistemul radicular. Dupa germinatia semintelor se formeaza radacinile embrionare (primare), care au rolul de a aproviziona tinerele plante cu apa si elemente nutritive, insa dupa o scurta perioada (de la cateva zile la 3-4 luni), functiile de fixare in sol si absorbtie sunt indeplinite de radacinile adventive, care se formeaza in numar mare din nodurile bazale ale tulpinii si de la nodurile stolonilor si rizomilor, creandu-se astfel un sistem radicular fasciculat. La unele graminee, cu inradacinare mai adanca se gasesc radacini groase, de regula neramificate, cu rolul de a aproviziona planta cu apa din straturile mai profunde ale solului. La gramineele cu tufa deasa se intalnesc radacini mai groase, albicioase, care sunt prevazute cu tesuturi speciale conducatoare de aer, care fac posibila cresterea acestor graminee pe soluri mai compacte, slab aerate, cu strat gros de
telina. La unele graminee, radacinile traiesc in simbioza cu ciuperci, formand micorize (Holcus lanatus, Molinia coerulea, Nardus stricta, Festuca ovina), iar la Alopecurus pratensis, radacinile in simbioza cu bacterii formeaza nodozitati, insa acestea sunt diferite de cele ale leguminoaselor, ca forma marime si structura.
La cea mai mare parte a gramineelor din pajisti, radacinile adventive traiesc mai mult de un an si impreuna cu nodul de infratire asigura perenitatea acestora.
Tulpina (lastarii) gramineelor, numita pai (culm), este formata din noduri si internoduri, in general cilindrica mai rar turtita pe toata lungimea (Poa compressa) sau numai la baza (Dactylis glomerata). La baza tulpinii, la unele specii se gasesc ingrosari bulbiforme (Poa bulbosa), unde se acumuleaza substante de rezerva.
Stolonii si rizomii sunt organe metamorfozate subterane sau rar aeriene, formate din noduri si internoduri. Stolonii au internodurile mai lungi si subtiri, sunt supraterestri si subterani, iar rizomii au internodurile mai scurte si groase si sunt numai subterani.
Stolonii supraterestri se formeaza din mugurii intravaginali, cresc la inceput oblic si apoi se culca pe sol (Cynodon dactylon), iar stolonii subterani se formeaza din mugurii extravaginali, au frunze reduse la solzi si acumuleaza substante de rezerva ce ajuta la regenerarea gramineelor perene (Typhoides arundinacea, Glyceria maxima, Bromus inermis). Sunt unele graminee din pajisti cu stoloni supraterestri si subterani (Agrostis stolonifera).
Frunzele gramineelor sunt sesile, alcatuite din teaca (vagina) si limb (lamina), cu forma marime si culoare diferite, reprezentand caractere de recunoastere. Teaca este de obicei cilindrica inchisa sau deschisa inconjura internodul pe o anumita portiune si poate fi glabra (Lolium perenne) sau paroasa (Holcus lanatus).
Ligula este o prelungire membranoasa a epidermei interne a tecii frunzei si reprezinta caracter de deosebire a gramineelor in stadiul verde de vegetatie. Astfel, aceasta poate lipsi (Festuca pratensis) sau este inlocuita cu perisori (Cynodon dactylon), sau lunga de 5- 6 mm (Agrostis stolonifera), de 2 mm, retezata si fin dintata (Bromus inermis), scurta si obtuza (Festuca rubra), cu 2 lobi (Cynosurus cristatus), sau mai scurta la frunzele de la baza tulpinii (Phleum pratense).
Urechiusele (auricule) sunt prelungiri ale bazei limbului si au rolul de a inchide teaca, pe care o tine astfel stransa de tulpina. Urechiusele, ca si ligula, reprezinta caractere de deosebire a gramineelor si pot fi lungi si subtiri (Agropyron repens), scurte si glabre (Agropyron pectiniforme), mari, inconjurand tulpina (Lolium multiflorum), mici (Arrhenatherum elatius) sau pot lipsi (Bromus inermis, Alopecurus pratensis).


Fisiere in arhiva (1):

  • Gramineele Perene din Componenta Pajistilor Naturale.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!