Fiziologia plantelor

Cuprins referat Cum descarc?

1. Introducere pagina 
2. Principii de baza ale formarii florilor pagina 
3. Concluzii pagina
4. Bibliografie pagina


Extras din referat Cum descarc?

Pe parcursul ontogenezei plantelor superioare, o faza critica de maxima importanta este tranzitia de la cresterea vegetativa, la dezvoltarea reproductiva, respectiv tranzitia de la mugurele vegetativ, la mugurele floral. Pentru anumite plante, aceasta tranzitie marcheaza sfarsitul cresterii vegetative. In cazul altor plante, cresterea poate insoti inflorirea , ori inceteaza dupa ce inflorirea este completa.
Primul stadiu al fazei reproductive este initierea florii, respectiv modificari fiziologice interne in cadrul meristemului, care preced orice schimbare morfologica. Reorientarea mugurelui vegetativ, de la formarea structurilor frunzei, catre formarea componentelor florale poate fi explicata pe baza ipotezei ca anumite gene, denumite gene ale infloritului sunt activate acum in mod secvential.
Inductia florala reprezinta o manifestare a realizarilor genetice si a particularitatilor fiziologice ale plantei, in conditii corespunzatoare de mediu, in esenta cele privitoare la temperatura si durata zilnica de iluminare (fotoperiodism).
Primul semn vizibil al tranzitiei catre inflorire poate fi o modificare a unuia sa a mai multor meristeme apicale in cadrul tulpinii. Pe parcursul cresterii vegetative, un meristem apical continua sa produca frunze, muguri laterali si internoduri. Florile pot aparea singure sau grupate, constituind o inflorescenta. Prin urmare , daca un meristem vegetativ apical devine un meristem inflorescential, el inceteaza a sa mai produca frunze, muguri laterali si internoduri. Va produce alte structuri, structuri unice, asemanatoare frunzelor, denumite bractee, precum si noi meristeme, in unghiurile dintre bractee si internoduri. Aceste meristeme noi pot fi de asemenea si meristeme inflorescentiale, ori pot fi meristeme florale, fiecare dintre ele dand nastere unei flori.
Spre deosebire de meristemele vegetative apicale si unele meristemev inflorescentiale, meristemele florale sunt responsabile pentru cresterea determinata, limitand cresterea florii la o dimensiune si forma particulara.
Prin urmare, meristemele florale se formeaza din marginile laterale ale SAM (Stem Apical Meristem / Meristemul apical al tulpinii). Din punct de vedere structural, meristemul apical al tulpinii si meristemul floral prezinta similaritati, caci ambele contin un rezervor de celule la nivelul apexului, care contribuie la organogeneza flancurilor.
Ca rezultat, ambele tipuri de meristeme impart un numar de gene reglatoare si mecanisme pentru dezvoltare si mentinere. In ciuda acestor similaritati, meristemele tulpinale si florale difera in anumite privinte. Una dintre diferente este tipul si modul de aranjare a formatiunilor laterale pe care le produc. In general, SAM formeaza frunze si meristeme asociate lor intr-o aranjare in spirala, in timp ce meristemele florale genereaza sepale, petale, stamine si carpele, in cercuri concentrice. O alta diferenta majora este ca SAM este nedeterminat si creste nedefinit, in timp ce meristemul floral este determinat si cresterea se termina odata ce toate componentele florale au fost formate (Sharma si Fletcher, 2002). Meristemele florale se dezvolta din flancurile SAM, similar primordiilor frunzei, dar cu destinatii diferite. 
Principii de baza ale formarii florilor
Elucidarea mecanismelor de baza, genetice si moleculare ale formarii florilor a fost posibila in urma cercetarilor efectuate la trei specii dicotiledonate : Antirrhinum majus, Arabidopsis thaliana si Petunia hybrida.
Un prim principiu de baza in domeniul formarii florii a fost modelul ABC initiat in anii 1990 si bazat pe experimente genetice efectuate la Antirrhinum si Arabidopsis. Corespunzator celor 4 tipuri de componente florale dispuse in serii concentrice, de la exterior catre interior ( sepale, petale, stamine si carpele), modelul ABC stabileste ca 3 activitati, A, B si C determina specificitatea componentelor florale, intr-o maniera combinatorie. In ultimii ani, a devenit evident ca exista siun al patrulea set de gene -  Sepallata (SEP) conform experimentelor efectuate la petunia si tomate.Modelul ABC a fost revizuit, genele SEP au fost incadrate in clasa E si a rezuktat modelul ABCE. Incadrarea in clasa E s-a datorat faptului ca anterior, la petunia s-au caracterizat gene ale clasei D, cu specificitate pentru identitatea placentei si ovulului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Fiziologia plantelor.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!