Domeniu Coroanei Segarcea

INTRODUCERE

Datele cronologice existente ne atestă faptul că Podgoria Segarcea s-a format în evul mediu, cunoscând o înflorire însemnată în secolul al XVI-lea.

Cultivarea viţei de vie şi producerea vinului pe aceste meleaguri este menţionată scriptic încă din 1557, într-un document prin care Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul, dăruia ca zestere „pământurile Segarcei fiicei sale Maria”. La aceea vreme, viile şi vinurile Segarcei erau bine cunoscute.

Centrul viticol Segarcea a fost recunoscut pentru prima dată alături de alte 27 de centre viticole ale României ca având dreptul să se obţină vinuri cu denumire de origine controlată prin Decretul Consiliului de Miniştri din 25 mai 1929.

Durata strălucirii soarelui, temperatura mediului ambiant şi precipitaţiile atmosferice constituie trăsături esenţiale ale climatului într-un anumit areal viticol, cu impact decisiv în desfăşurarea proceselor biologice, fiziologice şi biochimice ale viţei de vie, influenţând într-o masură covârşitoare calitatea şi tipicitatea vinurilor produse la Segarcea.

Majoritatea solurilor viticole sunt soluri cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu şi bogate în oxizi de fier, astfel vinurile roşii obţinute au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Vinurile produse aici sunt vinuri pretabile la învechire.

Plantaţiile viticole beneficiază în general de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante relativ line şi platouri.

Marea cantitate de radiaţie solară, resursele heliotermice bogate şi precipitaţiile atmosferice reduse, constitue un factor important al calităţii vinurilor.

CAPITOLUL I. ISTORIC

Date istorice ale arealului viticol Domeniul Coroanei Segarcea şi ale zonei Segarcea

Până în jurul anului 1990 Podgoria Segarcea cuprindea 13 comune cu o suprafaţă totală de vii de 1197 ha. Aceste comune erau: Segarcea, Lipov, Cerăt, Giurgiţa, Drănic, Goicea, terpeziţa, orodel, Vârtop, Unirea, Pleniţa, Radovan şi Valea Stanciului.

În prezent arealul delimitat pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată Segarcea s-a redus la 3 localităţi: oraşul Segarcea şi comunele lipov şi Cerăt care formează Centrul viticol Segarcea cu o suprafaţă totală de 813 ha vii.

Centrul viticol Segarcea reprezintă 0,36 % din viticultura României şi 5,6% din cea a judeţului Dolj.

Printre podgoriile şi centrele viticole din Oltenia, Segarcea se află pe locul III ca suprafaţă viticolă totală după Sadova – Corabia şi Drăgăşani, dar pe locul I ca suprafaţă direcţională în obţinerea vinurilor roşii de calitate.