Depozitarea produselor horticole

Extras din referat Cum descarc?

Depozitarea este etapa tehnologica de mentinere intr-un spatiu inchis a fructelor proaspete, dupa recoltare, pentru o anumita perioada de timp.
Depozitarea in atmosfera normala se realizeaza in spatii frigorifice unde, pe langa racirea aerului, se face si umidificarea acestuia. Fructele se racesc cat mai repede dupa recoltare, pana la temperatura de depozitare, cu atat mai repede cu cat gradul de perisabilitate este mai ridicat. Pe plan european si mondial exista tendinta de dezvoltare a lantului frigorific in arealele in care acestea sunt cultivate, la locul de recoltare.
Durata admisibila de pastrare este perioada de timp in care fructele isi mentin calitatea proprie consumului in stare proaspata, in anumite conditii de mediu. 
Pastrarea fructelor in stare proaspata poate fi: 
Pastrare temporara (de scurta durata), atunci cand fructele prin natura lor prezinta un grad ridicat de perisabilitate sau destinatia comerciala a produselor impune aceasta masura tehnologica. 
Pastrare prelungita (de lunga durata), fructele sunt pastrate un interval variabil de timp admisibil, stabilit in functie de dotarea spatiului de pastrare, de specia si soiul de fructe. 
Perisabilitatea este insusirea fructelor proaspete de a-si pierde valoarea de utilizare, mai rapid sau mai lent, in conditiile termohidrice ale mediului ambiant sau din interiorul unui spatiu de pastrare in care acestea se gasesc la un moment dat.
Indiferent de metoda, standardele recomanda pastrarea doar a acelor produse care apartin
categoriilor superioare de calitate si au fost cultivate in acest scop.
Depozitarea in vrac. Se poate practica la produsele rezistente la manipulare, de
tipul cartofilor, cepei, verzei, sfeclei rosii etc. Avantajele metodei constau din folosirea in
intregime a suprafetei existente si in posibilitatea de a mecaniza manipularea produselor.
Dezavantajele provin din dificultatea de a dirija intr-un mod cat mai uniform, in cadrul limitelor
optime, temperatura si umiditatea in interiorul vracului, mai ales cand produsele neuniforme,
prea mici sau insotite de impuritati pot infunda canalele de aerisire. Dirijarea este dificila si
datorita faptului ca acest mod de depozitare este recomandat pentru celulele ventilate mecanic,
cu aer din exterior. Din aceste motive, pastrarea in vrac reuseste numai cu produse uniforme,
curate si perfect sanatoase. In anii climatici nefavorabili, cu ploi permanente in perioada de
recoltare, trebuiesc adoptate masuri suplimentare de precautie.
Depozitarea in vrac se practica atat in spatiile cu aerisire naturala, cat mai ales in spatiile
cu ventilatie mecanica, iar in unele cazuri si in anumite tipuri de depozite frigorifice. In functie
de posibilitatile existente in dirijarea temperaturii, umiditatii relative, dar mai ales a circulatiei aerului, grosimea vracului poate fi intre 1-1,5 m si 4,5-5 m. Pe suprafata vracului, in spatiile cu
aerisire naturala, se asterne un strat subtire de paie uscate, pentru prevenirea condensului.
Manipularea produselor in vederea depozitarii in vrac constituie cea de a doua serie de
astfel de operatii, dupa cele din camp, iar in finalul pastrarii se desfasoara ultima serie, in
vederea expedierii. Primele doua manipulari, cea din camp si cea premergatoare depozitarii,
prezinta o mare importanta pentru micsorarea pierderilor ulterioare. Produsele umede, murdare
sau insotite de impuritati, trebuie uscate si conditionate sumar inainte de depozitarea in vrac,
apelandu-se la predepozitare.Tehnologiile standard prevad, de asemenea, faze specifice de
uscare si vindecare a ranilor la produsele mentionate. In cursul manipularii si al pastrarii,
integritatea tesuturilor (fara striviri sau lovituri) si a invelisului protector (fara leziuni, taieturi
sau rani), turgescenta sau elasticitatea, precum si lipsa atacului initial de boli si daunatori,
contribuie la o mai buna conservare a calitatii.
Depozitarea in ambalaje. Este mai eficienta, intrucat permite accesul uniform al
aerului rece si permanent sau periodic improspatat, in toata masa produsului. Produsele se pot
controla permanent si se pot valorifica in ordinea dorita. Manipularea se poate face mecanizat.
Chiar in cadrul metodelor improvizate de pastrare, depozitarea in ambalaje reuseste mai bine
decat depozitarea in vrac. Starea tehnica, starea de curatenie si lipsa infectarii cu germeni
patogeni trebuie verificata la ambalajele care se refolosesc. Modul de stivuire trebuie sa
favorizeze o ventilatie uniforma (spatii, gratare pe pardoseala) si sa asigure posibilitatea
controlului produselor.
Depozitarea in lazi - paleta
Depozitarea in lazi - paleta , numite in termeni tehnici si box palete, cu o capacitate
medie de 300-400 kg permite incarcaturi maxime de 2,55-2,65 t/m2 (cartofi); 2,45-2,65 t/m2
(radacinoase); 2,29-2,4 t/m2 (ceapa); 1,45-1,7 t/m2 (mere) etc. Produsele ocupa volumul interior
pana la inaltimea utila (590 mm), iar suprafata de aerisire totala este de 13,6%. Prin suprapunere,
pe 8-9 nivele, pana la 5,9-6,6 m, se lasa un spatiu de protectie intre produs si fundul paletei
lazii de deasupra de 5-10 cm. Cand starea tehnica a box-paletilor nu permite, stivuirea se face la
o inaltime mai mica (4-6 nivele).
Introducerea si scoaterea se executa in aceeasi ordine, iar
aranjarea stivelor se face lasand spatii de 5-10 cm intre coloane si cel putin 20-30 cm la peretele
celulei. Uneori se practica si culoare de control de 50 cm, pentru a putea observa mai bine
evolutia produsului. Pentru o mai buna circulatie a aerului racit, se recomanda ca spatiile dintre
stivele de lazi paleta sa fie orientate pe directia de refulare a acestuia.
Depozitarea paletizata in lazi se practica la numeroase specii la care cantitatile
pastrate sunt relativ mai modeste (anumite radacinoase, varza, usturoi, struguri, pere, gutui,
arpagic), dar si in cazul merelor, cepei si chiar a cartofilor. Incarcatura maxima de produse
raportata la suprafata totala a celulei este de 1,7 t/m2 cartofi in lazi P; 1,5-1,65 t/m2 ceapa in lazi
P; 2,35-2,45 t/m2 radacinoase in lazi P; 0,85-1,0 t/m2 varza in lazi P; 1,5 t/m2 mere in lazi P;
1,35-1,65 t/m2 pere in lazi P; 0,9-1,1 t/m2 pere in lazi tip III de export; 0,85-0,95 t/m2 struguri in
lazi tip IV pentru export. In prima faza se constituie unitatile de incarcatura paletizata. In faza
urmatoare paletele cu lazi se introduc in celule, unde se suprapun pe maximum patru nivele
pana la inaltimea de 5,6 m. Pentru ladite platou, mai fragile, se folosesc palete cu montanti.
Depozitarea nepaletizata in lazi se poate face dupa mai multe sisteme de aranjare.
-Sistemul de aranjare lax consta in stivuirea prin suprapunere in cruce a
ambalajelor. Peste un strat de lazi amplasate in randuri continue, distantate la 1/2 din
lungimea unei lazi, se asaza stratul urmator in mod similar, dar perpendicular pe primul.
Inaltimea de suprapunere maxima este de 2,5 m. Circulatia aerului si uniformitatea factorilor
de pastrare este asigurata la un nivel superior, dar incarcatura la unitatea de suprafata se
reduce. Pastrarea de scurta durata a legumelor verdeturi in spatii cu aerisire naturala si a usturoiului, cepei sau merelor in cantitate mai mica in spatii neamenajate, trebuie efectuata in
acest sistem.

Fisiere in arhiva (1):

 Depozitarea produselor horticole.docx

Bibliografie

http://www.managusamv.ro/fisiere/file/DOC_CERCETARE/Proiect_PNII_nr_3168_2007/.../Pastrare_Metode%20si%20tehnici%20de%20pastrarea%20produselor%20horticole.pdf
http://www.agrarclima.ro/depozitarea-legumelor-si-fructelor-conditii.php
http://irigare.md/imagini/RT%20Ambalarea,%20transportarea%20si%20depozitarea%20fructelor%20si%20legumelor.pdf
Prof. Dr. Adrian Chira -  TEHNOLOGIA VALORIFICARII PRODUSELOR HORTICOLE, Bucuresti 2012