CAP.1 Importanta culturii pomilor 1 CAP.2 Prezentarea organelor pomilor fructiferi 1 CAP.3 Cultura caisului 2 CAP.4 Cultura piersicului 6 Bibliografie 8
CAP. I IMPORTANTA CULTURII POMILOR Pomicultura ca stiinta studiaza procesele biologice si ecologice ale speciilor pomicole in vederea perfectionarii tehnologiei de cultura cu scopul de a abtine productii mari de fructe, constante de la an la an, de cea mai buna calitate si nepoluate. Scopul cultivarii pomilor si arbustilor fructiferi in gradina casei se poate aprecia astfel: o asigura necesarul de fructe pentru familie si un surplus pentru piata; o consumul de fructe proaspete si prelucrate are un efect binefacator asupra organismului uman; o fructele sunt indicate in prevenirea si tratamentul multor afectiuni gastrointestinale, renale, hepatice, etc Practicata in proximitatea locuintei, cultura pomilor mai are si alte avantaje economice si sociale: o permite ocuparea timpului liber prin activitati placute, recreative, cu miscarea unui numar mare de organe si muschi; o ridica aspectul arhitectural al locuintei, conferind o oaza de verdeata; o pomii combat eficient poluarea chimica si fonica; o din fructe putem prepara in casa produse igienice sau dietetice: sucuri, sirop, gem, compot, etc CAP. II PREZENTAREA ORGANELOR POMILOR FRUCTIFERI Pentru a putea prezenta mai departe cultura caisului si a piersicului voi face o scurta prezentare a organelor pomilor si arbustilor fructiferi. Speciile pomicole sunt plante multianuale si cu talie mare, de aceea acestea sunt formate dintr-un numar mare de organe. Acestea sunt formate din doua parti principale: radacina sau partea subterana si tulpina sau partea aeriana. 1. Radacina are un rol foarte important in cresterea si rodirea pomilor. In functie de pozitia lor in sol, radacinile se impart in trei grupe: o Orizontale sau trasante o Oblice o Verticale In functie de organele din care sunt formate, radacinile pot fi: o Embrionare (se formeaza din radicela semintei) o Adventive (radacini formate din portiuni de tulpina). In functie de caracteristicile morfologice si functiile indeplinite avem urmatoarele categorii de radacini: o De schelet cu rolul de a fixa planta in sol, de conducere a sevei brute si a sevei elaborate, precum si rolul de depozitare a numeroase substante de rezerva; o De semischelet o Absorbante sau active 2. Tulpina reprezinta partea aeriana a plantei pomicole. Tulpina, este alcatuita in general din trunchi si coroana. 3. Trunchiul reprezinta portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si prima ramura a coroanei. 4. Coroana este alcatuita dint totalitatea ramurilor care au rolul de a sustine organele anuale: mugurii, frunzele, florile si fructele. 5. Mugurii reprezinta formatiuni meristematice, sunt asezati la nodurisi asigura o adaptare la conditiile nefavorabile (ger) din timpul iernii. 6. Lastarii reprezinta organe vegetative provenite din mugurii vegetativi sau micsti si poarta pe ei frunze. CAP. III CULTURA CAISULUI Armeniaca vulgaris Lam. ( Prunus armeniaca ) Fam. Rosaceae Subfam. Prunoideae Caisul este o specie foarte apreciata pentru fructele savuroase si parfumate, utilizate in consumul proaspat sau la prepararea de compot, gem, dulceata, siuc, nectar, lichioruri etc. Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), si chiar 380 cm ( altoit pe zarzar ). De la adancimea de 60 - 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante. In stratul de 0 - 19 cm, numarul de radacini este de 21 - 47% in functie de portaltoi, intre 40 - 60 cm, este de 8 - 15%, iar sub 80 cm abia 2 - 8%. Din bionasa totala a pomului, radacinile reprezinta 40,5% la altoirea pe corcodus, 37,0% pe prunul franc si abia 25,4% pe prunul rosu de Simleu. Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarta brun-inchis sau brun-alburie crapata, usor exfoliata. Trunchiul este sensibil la gerurile tarzii ( februarie ) si la orice lovitura mecanica. Coroana este destul de voluminoasa, potrivit de densa iar forma rotunda difera in functie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasa larga ( Cea mai buna de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidala ( timpurii de Arad ), invers piramidala ( Royal ) si chiar turtita ( Falca rosie, Rosii de Baneasa ). Caisul este o specie productiva, soiurile nefiind afectate de alternanta de rodire, diferentiaza multi muguri floriferi. Productia medie pe pom este de regula de 40 - 60 kg, putand atinge usor 80 - 100 kg. In asia se intalnesc pomi care produc 500 - 700 kg, iar la noi unii pomi izolati pot produce 150 - 200 kg. La cais frunzele sunt simple dispuse altern. In functie se soi frunzele pot avea forma subrounda, scurt-ovala sau codiforma. Sunt glabre, lucioase si usor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii si Falca rosie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai buna de Ungaria sau simplu si dublu crenate ca la Rosu timpuriu si Royal. Dupa organele pe care la genereaza dinei, mugurii sunt de doua feluri: vegetativi si floriferi. Mugurii vegetativi au o forma conica, ascutita si dau nastere la lastari. Sunt mai mici decat cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombati cu varful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se gasesc grupe de 2 - 3 sau 5 - 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
