Cultura și valorificarea căpșunului

Cartea are 195 de pagini şi este concepută ca un „ghid” ce prezinta caracteristicile generale ale capsunelor dar si metode si tehnici de valorificare a acestora. Ea îmbină tradiţia cu inovaţia, atât în ceea ce priveşte metode de cultivare, cât şi cele de prelucrare.

Lucrarea este structurată in doua mari parti:Cultura capsunului si Prelucrarea capsunilor, a cate sase respectiv patru capitole fiecare.

In urma studierii aprofundate a cartii de specialitate am sintetizat numeroasele subcapitole in cateva mai complexe.

Importanta culturii

Capsunul, specie pomicola cu talia cea mai redusa, este foarte apreciat atat pentru rodul sau bogat, cat si pentru calitatea fructelor sale, care sunt foarte gustoase si aspectuoase. Alaturi de cirese, capsunile sunt primele fructe care apar pe piata, Datorita maturitatii timpurii a fructelor, ele se consuma mai mult in stare proaspata, dar si prelucrata. Din ele se prepara dulceturi, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri etc. In stare proaspata capsunile contin 4,6-10,2% zaharuri, 0,8-1,5% acizi organici, 0,2-0,6% pectine, 0,3-0,9% saruri minerale, mai ales fier, fosfor si vitamine, dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40+90 mg %. Este o specie foarte precoce, dand productii chiar in primul an de la plantare, daca stolonii au fost in luna iulie. Se poate cultiva atat in camp, cat si in sere si mai ales in solare. In prezent, dintre speciile pomicole, cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential biologic de peste 20-25 t/ha.

Biologia capsunului

Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda. Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante.In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 - 0,5 cm), situata aproape de suprafata solului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. Pana toamna in varful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale - muguri vegetativi. Din mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii - stoloni. Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu cate o floare. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite. Frunzele capsunului sunt lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara, uneori si pe cea superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se usuca deodata, ci pe rand, incat plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii. Stolonii sunt organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in loc noduri din care creste cate o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.

Cerintele fata de conditiile de mediu

Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire. Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii, ca si verile deosebit de secetoase. Brumele si ingheturile tarzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun. Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina, ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna. Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. De la pornirea in vegetatie si pana la maturarea fructelor sunt necesare 550-750 grade C. Capsunul are cerinte mari fata de apa. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta apei din sol. In ciclul anual al capsunului sunt doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi, fecundarii si cresterii fructelor, iar alta dupa recoltare, cand se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali. In conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce, o parte din flori avorteaza, fructele nu realizeaza marimea si calitatea specifice soiului.Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de camp. Capsunul reuseste sa dea rezultate bune pe diferite tipuri de sol: aluviuni, cernoziomuri, brun-roscat de padure, podzoluri. Aluviunile si cernoziomurile, fiind fertile, permeabile si formand greu crusta, ofera conditii din cele mai favorabile pentru aceasta cultura. Deosebit de importanta este prezenta in sol, in cantitate suficienta a substantelor organice, conditie corespunzatoare solurilor de padure in care s-a format capsunul. Reactia solului trebuie sa fie slab acida sau neutra (ph 5,5-7,2), iar apa freatica sa se gaseasca la o adincime de peste 0,8 - 1 m. Nisipurile fertilizate si irigate ofera conditii optime pentru capsun. Solurile argiloase, cele mlastinoase saraturoase si calcaroase (pH peste 8) sunt contraindicate pentru aceasta specie.

Tehnologia culturii

Plantatiile de capsun se infiinteaza primavara sau toamna in cazul plantatiilor clasice sau vara in lunile iulie - august (14. VII - 15. VIII) cand avem material saditor pregatit (din camp sau refrigerat).Plantele clasice se vor mentine numai 3 ani de rodire. La plantarea de primavara - spre deosebire de plantarea de toamna - cheltuielile de intretinere a culturii sunt mai mari din considerentul ca in anul plantarii nu se obtine productia satisfacatoare de fructe, aceasta realizindu-se abia in anul urmator, deci, in al doilea an de la plantare.La plantarea de toamna se impun anumite conditii indispensabile reusitei acestei actiuni.