Consumul de Fructe și Legume

Extras din referat

Modul de consum constituie doar un capitol - desi deosebit de vast - al unui 
concept mai larg numit mod de viata.
Modul de consum poate sa difere mai mult sau mai putin de la o populatie la alta, odata cu modul de viata. Prin populatie intelegem o 2grupare relativ numeroasa de persoane avand in comun mai multe caracteristici observabile vizand modul de viata si implicit, modul de consum. Oricat de larga sau restransa, variabilitatea premiselor ce contribuie la structurarea unui mod de consum va 
avea intotdeauna limite concrete. Aceasta face ca, date fiind limitele respective, un 
anumit mod de consum sa ramana unitar si inconfundabil fata de alte moduri de consum. 
In cadrul unui mod de consum se pot exprima, de obicei, cu atat mai multe modele de consum, cu cat ecartul variabilitatii factorilor ce il influenteaza este mai larg. 
Un model de consum exprima un set integrat de comportamente specifice unei 
categorii de populatie sau de agenti economici, in legatura cu achizitia sau producerea prin mijloace proprii, in scopul utilizarii directe, a bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii trebuintelor de consum. 
Comportamentele de consum constau in desfasurarea unor (seturi de) activitati 
concrete, ce atesta constientizarea de catre consumatori a anumitor trebuinte si 
oportunitati de consum. Multe dintre comportamentele de consum sunt repetate la diverse intervale de timp, in functie de ritmul perceptiei trebuintelor si de specificul oportunitatilor de satisfacere a acestora. 
Intre doua sau mai multe modele de consum pot sa existe zone de relativa
suprapunere sau de coincidenta. Acestea apar cand unele premise obiective ale 
manifestarii preferintelor si obiceiurilor de consum sunt slab permisive in materie de optiuni. 
Premisele obiective ale structurarii modelelor de consum deriva din restrictiile / 
libertatile material-economice prefigurate prin modul de productie valorizate concret de consumatori prin filtrul socio-cultural propriu (deprinderi, obiceiuri, traditii, norme, cutume, valori etc.). In timp, toate aceste elemente actionand sincronic, genereaza o orientare economico-social-culturala comuna la nivelul unei populatii. 
Cultura unei populatii se refera la credintele, regulile de comportament, limba, ritualurile, arta, tehnologia, stilul de vestimentatie, modul de producere si de pregatire a hranei, religie si, in general, la tot ce inseamna implicarea unor valori traditionale, sau specifice unei anumite linii (continuitati) in dezvoltarea istorica. In sens sociologic, o cultura poate indica, printre altele, si o grupare de modele de comportament social - vizand inclusiv consumul de bunuri si servicii - modele derivate din faptul ca oamenii traiesc, invata, produc si consuma in diferite areale geo-sociale (zone, provincii, tari s.a.) pe care le considera definitorii din perspectiva specificului lor identitar. 
Identitatea culturala poate servi la realizarea unei distinctii intre diverse (categorii 
de) populatii umane, dar si in cadrul aceleiasi culturi se pot dezvolta mai multe modele de consum. 
Desi intre modelele de consum din cadrul unei culturi pot exista deosebiri mari (privind, de exemplu, natura sau volumul produselor consumate, (ne)asumarea unor obiceiuri de consum s.a.), intre modelele respective exista si unele elemente de specific comun, ce disting modelele respective de cele din cadrul altor culturi. Antropologii utilizeaza termenul de cultura atunci cand se refera la o societate sau un grup in care multi sau chiar toti membrii inclusi traiesc similar. De multe ori, termenul de cultura este utilizat sinonim cu termenul de societate. 
Cultura este cea care prescrie ce fel de comportament social este considerat legitim sau acceptabil intr-o societate. 
Caracterul prescriptiv al unei culturi simplifica adesea procesul de decizie al 
consumatorilor, prin limitarea alegerilor social acceptabile. Caracteristicile culturale nu se mostenesc genetic ci se invata prin socializare, comunicare si transmiterea din generatie in generatie. Existenta unei anumite culturi la nivelul unei populatii este echivalenta cu manifestarea unui sumum de caracteristici psiho-sociale relativ stabile in cadrul populatiei respective. De aceea, in pofida schimbarii continue a lumii, multe dintre obiceiurile de consum ale oamenilor sunt greu de schimbat, mai ales daca este vorba despre consumul unor bunuri sau servicii traditionale. 
In general, deosebirile culturale radicale fac dificila comunicarea interpersoanla
si maresc premisele aparitiei unor tensiuni sociale. Prin impartasirea unor valori comune comunicarea in cadrul unei populatii devine mai facila iar predictibilitatea 
comportamentului de consum se mareste. Un demers publicitar, de exemplu, va produce efecte diferite daca este aplicat asupra unor entitati populationale distincte cultural. In ceea ce priveste structurarea unora dintre modele de consum din cadrul unor culturi foarte vechi, in pofida aparentelor, acestea se bazeaza pe zeci, sute sau chiar mii de ani de acumulare a unor experiente, circumstante sau verificari ale unor solutii de viata. De obicei, in functie de diferiti factori, fiecare generatie modifica, mai mult sau mai putin, modelele pe care le practica in sfera consumului, chiar pe parcursul transmiterii acestora generatiilor urmatoare. Astfel, noi idei si solutii de viata sunt incorporate continuu in cadrul modelelor de consum. In acest sens, se poate afirma fara a genera contradictii, camodelele de consum sunt, in acelasi timp, perene si dinamice. 
In general, cercetarea relatiilor ce se constituie intre variabilele mixului de piata, 
trebuintele consumatorilor si premisele economice ce conditioneaza satisfacerea 
trebuintelor, sta la baza studierii modelelor de consum, ale populatiilor moderne. 
Clasa sociala si, in general, capitalul social, nivelul de educatie, etapa de viata
sau varsta persoanei/familiei, caracteristicile psiho-sociale si, nu in ultimul rand, 
capitalul economic, constituie factorii esentiali ce influenteaza adoptarea de catre 
consumatori a unuia sau altuia dintre modelele de consum ce pot coexista in cadrul 
aceleiasi culturi.


Fisiere in arhiva (1):

  • Consumul de Fructe si Legume.docx

Imagini din acest referat

Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!