Combaterea integrată a buruienilor în viticultură

Extras din referat Cum descarc?

In viticultura moderna pentru usurarea efetuarii lucrarilor la costuri minime si reducerea presiunii fiziologice se utilizeaza managementul combaterii integrate a buruienilor din culturile perene de vita de vie. Combaterea integrata presupune cunoasterea exacta a surselor de imburienare, a potentialului de rezerva de seminte din sol, prezenta altor organe de inmultire in sol si nu in ultimul rand a caracteristicilor speciilor segetale din culturile viticole.
Dupa tipul de hranire buruienile intalnite in vii pot fi: neparazite, semiparazite si parazite iar dupa durata ciclului de viata: anuale (ciocul berzei, soparlita, firuta, turita, mustarul salbatic, troscotul, trisca urcatoare, mohorul rosu si verde, loboda salbatica, iarba grasa, traista ciobanului, ventrilica, rapita salbatica, spanacul salbatic, meisorul, stirul, neghina, nemtisorul, albastrita), bienale (sulfina alba, maselarita, mazarichea paroasa), si plante perene (papadia, talpa ursului, laptele cainelui, urda vacii, pirul tarator, pirul gros, costreiul, etc.) (clasificare dupa Tomoioaga, L. 2013).
Metodele agrotehnice, fizice, biologice si chimice sunt metode curative care au rolul de a distruge buruienile rasarite sau in curs de rasarire. 
Principalele metode agrotehnice se refera la tehnica intretinerii solului.
Sistemul de intretinere a solului ca ogor negru reprezinta sistemul prin care solul este mentinut in stare lucrata si afanata prin araturi adanci si prasile repetate. Principalele avantaje constau in folosirea apei din sol cu eficienta maxima, acumularea unor cantitati mari de zaharuri in boabe, diminuarea rezervei de buruieni si distrugerea rezervei biologice de boli si daunatori din sol. Prin repetare pot epuiza, tasa solul, lucrarile mecanizate se fac cu costuri considerabile iar prasilele efectuate manual presupun forta de munca consistenta. Sistemul se aplica in functie de zona climatica si tipul de sol. 
Sistemul de intretinere a solului prin folosirea ingrasamintelor verzi este recomandat in podgoriile cu precipitatii anuale suficiente, de peste 600 mm, precum si in plantatiile de vii irigate, cu forme inalte de conducere si distante mari intre randuri (3,0-3,6 m). Acest sistem este antierozional si favorizeaza reducerea evapotransperatiei, Principalele ingrasaminte verzi care se seamana sunt: borceagul, orzul, secara, mazarea furajera. Speciile cerealiere sporesc cantitatea de substanta organica iar leguminoasele cresc continutul mai ales in azot nitric si amoniacal al solului.
Prin cresterea biodiversitatii agroecosistemului, ingrasamintele verzi influenteaza direct si indirect proprietatile solului.
Sistemul de intretinere a solului prin inierbarea alternativa de durata se recomanda in podgoriile in care, in timpul perioadei de vegetatie, precipitatiile insumeaza minim 350 mm. Inierbarea se face din doua in doua intervale, cu ierburi de talie mica (Lolium perene), iar dupa 8-9 ani benzile inierbate se ara toamna, urmand sa fie semanate intervalele dintre randuri care au fost intretinute ca ogor negru. Primavara benzile late de 1,40 m, se insamanteaza pastrandu-se intre banda insamantata si randurile de vite o distanta de cca. 30-40 cm. 
In timpul perioadei de vegetatie, ierburile cosite si tocate sunt lasate deasupra benzii inierbate ca mulci. 
Compactarea covorului vegetal cu cilindrul compactor creaza din plantele tasate la sol un strat de mulci protector pentru o perioada mai lunga. 
Folosirea amendamentelor reduce numarul de buruieni prin schimbarea reactiei solului cu efect direct asupra mobilitatii formelor biodisponibile ale unor elemente chimice din sol.
Mulcirea este o tehnica folosita in combaterea integrata a buruienilor in culturile de vita de vie. Prin mulcire se acopera la jumatatea lunii mai cu materiale reziduale organice - care astfel sunt reciclate (corzi tocate, paie, tescovina, siloz, frunze, turba etc.) intervalele dintre randuri in vederea reducerii gradului de imburuienare, impiedicarea eroziunii mai ales in zonele de panta (fenomene direct observabile), a mentinerii unei temperaturi si umiditati optime, stimularea activitatii ramelor. Dea semenea are loc reducerea evapotranspiratiei , cresterea capacitatii de retentie a apei, productia si calitatea de struguri, si nu in ultimul rand imbunatatirea texturii si cresterea troficitatii solului.
Managementul buruienilor este in functie de diferentele climatice, conditia solului si de posibilitatea irigarii culturilor. Problematica este gestionarea vegetatiei din randurile de vita de vie mai ales in fermele sau podgoriile in cultura ecologica (organica). Astfel se recomanda ca in plantatiile tinere (anul de vegetatie 1-4) sa se elimine complet vegetatia concurenta de sub randuri. Tot mai mult sunt utilizate tehnicile de combatere prin soc termic (flacara propanica , IR sau aburi) chiar daca presupun costuri considerabile si sunt necesare cel putin trei tratamente/sezon. Combaterea cu flacara este eficienta daca buruienile prezinta cel putin doua frunze dezvoltate. Se va evita folosirea acestei metode in zilele cu vant deoarece flacarile deviate pot produce arsuri la nivelul vitelor sau pot declansa incendii de vegetatie riscante.

Fisiere in arhiva (1):

 Combaterea integrata a buruienilor in viticultura.docx

Bibliografie

1. Mundy, D., Agnew, R. 2002: Effects of mulching with vineyard and winery waste on soil fungi and botrytis bunch rot in Marlborough vineyards. New Zealand Plant Protection. 55. 135-138. 10.30843/nzpp.2002.55.3942. pp. 53.
2. Dufour, R., 2006: Grapes: Organic Production NCAT pp: 21-22. Disponibil la adresa: www.attra.ncat.org/attra-pub/PDF/grapes.pdf. 
3. Creasy G., L., Creasy, L.L, 2009: Grapes Crop Production Science. In Horticulture Series 16. Series Editors: Jeff Atherton, Professor of Tropical Horticulture, University of the West Indies, Barbados, and Alun Rees (retired), former Head of Crop Science, Glasshouse Crops Research Institute, Horticultural Consultant and Editor of the Journal of Horticultural Science and Biotechnology, pp. 176-178.
4. Chan, K., Fahey, D., Newell, M., Barchia, I., 2010: Using Composted Mulch in Vineyards--Effects on Grape Yield and Quality. International Journal of Fruit Science. 10. p. 441-453. 10.1080/15538362.2010.530135.
5. Tomoiaga, L. 2013: Ghidul fitosanitar al viticultorului. Ed. A 2-a, rev. Cluj Napoca, Academic Pres, p. 143.
6. Madge, D., Mildura, 2007: Organic Farming: Vineyard Weed Management. In Agriculture notes. AG1095 ISSN 1329-806. p. 10.
7. Susaj, L., Susaj, E., Belegu, M., Mustafa, S., Dervishi, B., Ferraj, B., 2013: Effects of different weed management practices on production and quality of wine grape cultivar Kallmet in North-Western Albania. In Journal of Food Agriculture and Environment. Volume 11(1). p. 379-382.
8. Grape. Agricultural pest management. Weed management in organic vineyards. Statewide integrated management program. University of California Agriculture and Natural Resources.
9. Patocka, J., (2018). Is glyphosate really hazardous for human health? 87. In Mil. Med. Sci. Lett. (Voj. Zdrav. Listy) 2018, p.169-183. 10.31482/mmsl.2018.030.
10. Lou, Y., Davis, A. S., and Yannarell, A. C., 2016: Interactions between allelochemicals and the microbial community affect weed suppressionfollowing cover crop residue incorporation into soil. Plant and Soil,399(1-2) p. 357- 371.
11. Garcia, L., Celette, F., Gary, C., Ripoche, A., Valdes-Gomez, H., Metay, A., 2018: Management of service crops for the provision of ecosystem services in vineyards: A review. In Agriculture, Ecosystem & Environment, 1 January 2018, Vol. 25. p. 18. DOI: https://doi.org/10.1016/j.agee.2017.09.030.
12. Ciocarlan, V., Berca, M., Chirila, C., Coste, I., Popescu, Gh., 2005: Flora segetala a Romaniei . Editura Ceres, p. 351.