Algele Marine

Planeta noastra a fost acoperita de alge timp de peste 3 miliarde si jumatate de ani. Probabil ele sunt primele plante cunoscute.

Aceste plante cu calitati medicinale au fost consumate timp de milenii de oamenii din China, Japonia si de cei din Europa de Nord si Vest.

Japonia a fost cel mai mare producator si consumator timp de peste 10,000 de ani. Inuitii sunt in particular atrasi de legumele crude de mare; acestea sunt un supliment important in dieta lor limitata datorita climatului.

O leguma de mare cultivata in Japonia, nori este folosita la sushi. (istockphoto)

Exista cateva varietati de alge marine sau legume de mare, care contin, pe langa clorofila, un pigment de culoare rosie, maro sau castaniu.

Aproximativ 25,000 de specii au fost identificate incluzand 700 in Normandia, Franta. In Franta, timp de peste 40 de ani, algele folosite ca stabilizatori, emulsifieri sunt foarte cunoscute in industria alimentara. In anii 1980 algele au fost aprobate oficial ca fiind legume pentru consumul uman.

Recent, mancarurile naturale au revenit la moda in bucatarii si sunt cautate pentru calitatile lor gastronomice si nutritionale. Algele marine figureaza printre cele mai hranitoare alimente din lume si sunt un supliment dietetic pentru mancarea noastra deseori prea saraca; mai mult, ele aduc noi arome distinctive pentru a ne condimenta dieta.

Algele comestibile sunt folosite traditional in bucataria japoneza (kombu, nori, mekabu, wakame), dar si in cea europeana, indeosebi in tarile nordice, in Marea Britanie si Irlanda (kelp, carrageen / caragheen, Irish moss), proaspete (,,salata-de-mare") sau uscate si presate; ele se utilizeaza si ca materie prima pentru producerea de gelifiante;

www.epochtimes-romania.com/article.php?article_id=883 - 9k

II. COMPOZITIA NUTRITIVA A ALGELOR

II. 1. Algele si mediul marin.

In ecosistemele acvatice, nivelul trofic inferior il ocupa algele. Se disting alge

microscopice, care se gasesc in apa in stare suspendata (fitoplanctonul) si vegetatia acvaticasuperioara (macrofitele).

Din punct de vedere al schimbului de substante cu componenta abiotica a ecosistemului

acvatic cea mai mare insemnatate o au algele planctonice si bacteriile.

Algele sunt componenti obligatorii ai ecosistemelor acvatice. Exista peste 30 mii de specii de alge. Durata vietii celulei de alga este de citeva ore. Algele influenteaza puternic calitatea apelor naturale si participa la procesele de autoepurare si autopoluare a mediului acvatic. Biomasa bruta a fitoplanctonului din Oceanul Mondial este de aproximativ 0,9.-10,9tone intimp ce productia de substanta organica ajunge la 4,3-10,11t/an. Diferentamare dintre productie si biomasa demonstreaza eficacitatea participarii microalgelor la circuitul substantelor in interiorul bazinelor acvatice. Substantele organice care se formeaza in celulele algelor sunt eliberate inmediul ambiant (pina la 75%).

Din gama larga de SOD un loc deosebit il ocupa aminoacizii, hidratii de carbon, acizii

organici si alcoolii care participa la procesele de schimb din celulele algelor. Aceasta

demonstreaza existenta echilibrului dinamic dintre compozitia chimica a mediilor interne si externe din algocenozele naturale. Desi SOD se produc in cantitate mare, acestesubstante se intilnesc in mediul acvatic, mai cu seama in timpul verii, in concentratii foarte mici. Concentratia stationara mica a SOD este legata de implicarea substantelor organice formate in aprovizionarea urmatorului nivel trofic, reprezentat de catre bacteriile heterotrofe.Intre alge si bacterii exista o legatura simbiotica:

Metabolitii externi ai algelor si bacteriilor.

Algele elimina in mediul exterior substante organice si absorb componenti minerali si CO2.

Bacterii insotitoare

Bacteriile mineralizeaza substantele organice aprovizionind veriga inferioara de productie cu elemente bigene si CO2.

Schimbul de substante in ecosistemele acvatice cu participarea metabolitilor organici si

anorganici eliminati in apa de catre unele organisme si folositi de altele constituie baza

metabolismului ecologic.

Studierea compozitiei substantelor organice din ecositemele experimentale "alge

monocelulare - bacterii insotitoare" a dus la descoperirea unei asemanari uimitoare intre raportul principalelor clase moleculare de SOD pentru diferite culturi. Mai mult decit atit, acest raport s-a dovedit a fi aproape de corelatia acelorasi componenti din apa de mare. Faptul respectiv arata cain comunitatile algelor si bacteriilor insotitoare au loc procese biochimice de acelasi tip, care duc la formarea acelorasi grupe principale de metaboliti ce alcatuiesc "mediul interior" al comunitatilor

Algele albastru-verzui joaca un rol deosebit in ecosistemele bazinelor acvatice actuale. Ele ocupa o pozitie intermediara intre bacterii si plante, motiv pentru care sunt numite adesea cianobacterii. Aceste alge, care au aparut pe Pamint cu mai bine de 3 miliarde de ani in urma

1 www.epochtimes-romania.com/article.php?article_id=883 - 9k

2 www.sapientia.siculorum.ro

3 www.clopotel.ro

4 http://wwwcom.ase.ro/curs-geogr/cap13.htm#resursele biologice

5 www.jurnalul.ro/articol_4579/ cu_alge_slabesti_sanatos.html - 29k -

6 http://www.bio-sanatate.ro/index.php?product=details&productid=158

7 http://www.atac-online.ro/archive/2005/ianuarie/12/18.php

8 http://sanatate.jurnalul.ro/articol_33563/suplimentele_nutritive_nu_ingrasa.html

9 www.aquarium.go.ro

10 www.biopet.ro

11 http://terapeut.ro/commerce/product_info.php?products_id=484&osCsid=3e6bb2b7b0c6f80e055c97efc4d67cb3

12 www.medica-group.ro

13 www.okey.ro

14 www.maap.ro

15 http://www.phprebel.org/weblog/p/ziare/o/news/nid/9208/venom.html

16 www.evenimentul.ro

17 www.evz.ro

18 www.selenar.ro

19 www.jurnalul.ro/artico