Agroturism

Extras din referat Cum descarc?

Turismul in Banat
Cercetatorii din mai multe domenii ale stiintei au acordat Muntilor Banatului o importanta deosebita; geologia zonei muntoase banatene e binecunoscuta astazi, ceea ce nu surprinde, intrucit stim cit de bogat e subsolul sau in elemente de prima importanta pentru economia tarii; speologii au depus si ei eforturi sustinute in vederea cunoasterii carstului acestei zone care ofera cea mai intinsa cuvertura calcaroasa a tarii; atrasi de flora si fauna exceptional de interesante, silvicultorii, botanistii si zoologii si-au indreptat inca de multa vreme atentia asupra Muntilor Banatului. 
Regiune cu un trecut foarte framintat, atit de apropiata de centrul statului dac, peste care au trecut legiunile romane, reprezentind o parte din teritoriul cnezatului lui Glad-voievod al valahilor in secolul al X-lea, pastrind inca semnele indelungilor ciocniri intre Imperiul otoman si cel habsburgic. 
Banatul muntos a constituit in acelasi timp obiectul cercetarilor intreprinse de arheologi si etnografi. Un impuls au primit si cercetarile stiintifice complexe prin construirea Sistemului hidro- energetic si de navigatie Portile de Fier, realizindu-se, sub egida Academiei R.S.R., o serie de monografii asupra zonei afectate. Cum stau lucrurile sub aspect strict turistic ? Nu au trecut decit 8 ani de cind ne aratam tentati sa vedem in Muntii Banatului ,,cenusareasa turismului romanesc". 
O asemenea caracterizare era desigur indreptatita de insuficienta literatura turistica privind acesti munti (si mai ales muntii banateni centrali, calcarosi, bogati in obiective turistice de prim ordin care nu fusesera niciodata descrise); de insuficienta baza materiala turistica (kilometrajul redus al drumurilor modernizate sau cel putin practicabile cu automobilul, numarul de asemenea redus al cabanelor si altor amenajari turistice si lipsa lor efectiva din zone de considerabila valoare). Pina acum citiva ani practicarea turismului se facea aproape exclusiv de catre banateni, pentru restul tarii cea mai insemnata parte a Muntilor Banatului fiind o mare necunoscuta. 
Ne exprimam atunci nadejdea ca lucrarea noastra, rod al unor indelungate cercetari de teren, va insemna si pentru acei pasionati ai turismului pentru care nu exista alte chei decit ale Bicazului, alt abrupt decit al Costilei, alte virfuri decit cele de peste 2000 m, un indemn de a porni si spre meleagurile banatene, indemnam in special la drumetie, cu piciorul mai ales si nu neaparat pe trasee marcate, in cautarea unora dintre peisajele cele mai pitoresti si mai neimblinzite -- desi in general umanizate - ale naturii Carpatilor nostri; speram ca vom contribui la cunoasterea si intelegerea a ceea ce este adevarat specific in acesti munti lipsiti de caldarile cu lacuri glaciare ale Retezatului, de imensa creasta alpina a Fagarasului sau de nesfirsitele paduri ale Rodnei si Calimanului, adica: vraja intinselor poieni; albeata imaculata a peretilor de calcar impodobiti de o admirabila flora si ciuruiti de nenumarate pesteri; pitorescul salbatic al defileelor si cheilor Banatului, indiferent daca autorul lor e un fluviu ca Dunarea, un riu ca Nearganul (Nera), Carasul sau Cerna, un riulet ca Minisul, sau ogasele ca Susara sau Globu Craiovei; lumea pe care inca o mai descoperim poposind in asezarile uneori modeste dar totdeauna primitoare ale taranului banatean de la munte -- salase sau stine pierdute pe intinsul platourilor, tilvelor si cioacelor, sate rasfirate in depresiunile intramontane sau pe vai -- in care ceea ce numim folclor e inca un element constitutiv al vietii oamenilor. 
In anii din urma, interesul pentru turism in aceasta zona a sporit considerabil: s-a ameliorat reteaua de drumuri; capacitatile de cazare au crescut mult, atit in Semenic, in zona Resita-Anina- Oravita, cit si in Baile Herculane; se remarca o sporire a interesului acordat marcajelor; exista un interesant proiect de amenajare si utilizare turistica - pe plan national si international -- a zonei carstice din centrul Muntilor Banatului care ar urma sa capete statutul de Parc National. 
Pentru ca lucrurile sa mearga mai departe pe fagasul acesta, turismul in crestere neluind vreodata caracterul de factor poluant si degradant al mediilor naturale - protejate sau nu -- din Muntii Banatului, s-ar putea tine seama de faptul ca vocatia majora a turismului in Banat ramine drumetia; desigur, apropierea de punctele de interes se face pe drumuri modernizate, dar cel putin in imediata apropiere a Rezervatiilor sau pe teritoriul Parcului National ele ar trebui sa se opreasca la o distanta judicioasa de obiective, nepatrunzind in ,,sanctuare". 
Apoi, ameliorarea potecilor existente e intr-o serie de cazuri realmente necesara, insa ele n-ar trebui extinse in unele sanctuare ale naturii si nici ,,amenajarea lor complexa" nu e totdeauna de dorit (portiunea din Cheile Carasului cuprinsa intre Pestera Tolosu si Gura Comarnicului ar trebui sa ramina fara poteca; poteca de-a lungul Cascadelor Beusnitei putea sa ramina nemarcata). Si pentru ca a venit vorba de marcaje, se stie ca acestea, judicios distribuite, discrete, reduse la minimum (ca frecventa a semnelor), sint de o reala utilitate pentru drumet; insa un marcaj ce duce kilometri intregi de-a lungul unui drum, unei cai ferate sau unui curs important de apa. e inutil, iar cind numarul marcajelor intr-o zona restrinsa depaseste o anumita limita, se poate ajunge la o poluare vizuala a mediului. 
Entuziasmul bine dirijat al pionierilor s-ar putea canaliza nu numai in directia executarii unor marcaje atent coordonate ci si in alte directii utile: mentinerea in stare de curatenie a zonelor mai frecventate, intretinerea dotarii (tablite indicatoare, diverse amenajari pe trasee). Daca telefericul si telescaunul sint pe alocuri amenajari realmente de dorit (ne gindim de pilda la un nou teleferic spre Semenic, sau la unul intre Borlova si Muntele Mic), apoi si in distribuirea acestora isi vor spune cuvintul imperativele protejarii naturii Patriei noastre. 
Frumoasele realizari obtinute pina acum pe linia construirii de cabane, moteluri, hoteluri, campinguri, judicios amplasate si arhitectonic reusite, indreptatesc sperantele de viitor in aceasta directie; in legatura cu proiectul viitorului Parc National al carstului banatean, desigur ca amplasarea corecta a acestor constructii va fi permanent in atentia organelor de resort, esential fiind ca toate aceste dotari sa fie chibzuit si civilizat gospodarite, ceea ce in buna masura depinde de educarea personalului. 
Vom incheia aceste note cu mentiunea ca in vizitarea si amenajarea pesterilor, orice actiune -- fara exceptie -- este supravegheata si avizata -- conform legii-- de cele doua foruri competente: Institutul de Speologie ,,E. Racovita" si Comisia Monumentelor Naturii a Academiei R.S.R. 
O veche vorba spune ca ,,Banatu-i fruncea"; insemnarile de mai sus le-am facut cu gindul ca acela care a scos vorba s-a gindit si la natura, si la turism. Pornim si acum de la premiza ca notiunile de cultura si turism (citeste: imbogatire spirituala, acumulare de cunostinte noi) nu pot fi despartite, ca turistul nu poate fi acel om cu rucsacul in spate, al carui unic scop este escaladarea unui virf, noaptea petrecuta in cabana confortabila si coborirea a doua zi, intr-un timp record si trecind prin hornul prin care n-a mai trecut nimeni in ultimii zece ani. De aceea, evitind sa dam acestei carti un caracter tehnicist, ferindu-ne totodata de a-i imprima o prea puternica amprenta beletristica, nu vom pierde nici un prilej pentru a prezenta si unele notiuni cu caracter stiintific. Pentru ca in natura fiecare vede ceea ce a invatat sa vada.


Fisiere in arhiva (1):

  • Agroturism.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!