Agricultura ecologică

Extras din referat Cum descarc?

Protectia plantelor.
Plantele cultivate, ca si unele dintre cele necultivate, dar folositoare, trebuie protejate prin masuri tehnologice speciale datorita capacitatii lor de autoaparare relativ reduse si tendintei de intensificare a frecventei si intensitatii unor factori abiotici (inghet, arsita, seceta, exces de apa, degradare fizica, chimica si biologica a solurilor, greseli tehnologice etc.) si biotici (buruieni, boli si daunatori) nefavorabili (Toncea, 2002 si Toncea I. & R., Stoianov, 2002).
Pentru a supravietui, plantele cultivate trebuie sa faca fata concurentei a circa 30 000 de buruieni, din care 1800 pot produce serioase pierderi economice, sa reziste atacurilor a peste 50 000 de fungi, care provoaca mai bine de 1500 de boli, a 15 000 de nematozi, din care 1 500 provoaca pagube grave si a peste 800 000 de insecte, din care 10 000 pot uneori provoca efecte devastatoare (Farmer's digest, 1979).
Pagubele produse de acesti factori biotici plantelor cultivate variaza, in medie, intre aproximativ 24 % si 45 %, indiferent de tehnologia de cultivare (tabelul 5.4.2.7.1) si, de obicei, la aceste pierderi de recolta contribuie, mai mult sau mai putin, toate categoriile de daunatori. Datele din acest tabel sugereaza, de asemenea, ierarhizarea dusmanilor naturali in urmatoarea ordine crescatoare: buruieni, daunatori si boli.
Pagube produse plantelor cultivate de catre buruieni, boli si daunatori
Cultura Total din care: 
(%) Buruieni Boli Daunatori
Grau 23,9 9,8 9,1 5,0
Orez 46,4 10,8 8,9 26,7
Porumb 34,8 13,0 9,4 12,4
Cartof 32,3 4,0 21,8 6,5
Sfecla de zahar 45,3 12,3 16,5 16,5
Oleaginoase 32,5 10,8 10,2 11,5
Legume 29,7 8,9 10,1 8,7
Livezi si vii 28,0 5,8 16,4 5,8
Media 34,1 9,4 % 12,8 % 11,6 %
Definitii
De regula, lucrarile stiintifice de protectia plantelor utilizeaza unul sau mai multe dintre urmatoarele cuvinte: buruiana, daunator, boala si combatere.
Buruiana este numele dat diverselor plante care cresc in locuri unde noi nu dorim sa creasca. Aceasta definitie, promovata, se pare, de adeptii agriculturii intensive, include toate speciile de plante care cresc impreuna cu plantele cultivate.
Multe dintre aceste, asa- zise, buruieni, sunt insa surse de excelente medicamente pentru mentinerea si refacerea sanatatii oamenilor (Jourdain, citat de Paun, 1995, sustine ca peste 40% din medicamentele moderne, franceze si americane, se obtin din produse naturale, in majoritate din plante).
Din aceasta categorie fac parte: albastrita (Centaurea cyanus), batranisul (Erigeron canadensis), ciumafaia (Datura stramonium), coada calului (Equisetum arvense), cucurbetica (Aristolochia clematitis), fumarita (Fumaria sp.), holera (Xanthium spinosum), macul de camp (Papaver rhoes), musetelul (Matricaria chamomilla), mustarul negru (Brassica nigra), papadia (Taraxacum officinalis), palamida (Cirsium arvense), pirul tarator (Agropyrum repens), rugul de miriste (Rubus caesius), steghia (Rumex alpinus), sugelul (Lamium amplexicaule), tataneasa (Symphytum officinale), tortelul (Cuscuta sp.)traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), trei frati patati (Viola arvensis), troscotul (Polygonum aviculare), turita (Galium aparine), ventrilica (Veronica officinalis), volbura (Convolvulus arvensis) si zamosita (Hibiscus trionum).
Alte -buruieni? precum: caprita (Chenopidium sp.), iarba grasa (Portulaca oleracea), mohorul lat (Echinocloa crus-galli), papadia (Taraxacum officinale), susaiul (Sonchus sp.), stirul (Amaranthus retroflexus) etc. sunt folosite pentru furajarea animalelor, in timp ce pentru stimularea compostarii gunuaielor gospodaresti si zootehnice se pot folosi: coada calului (Equisetum arvense) si musetelul (Matricaria chamomilla) si papadia (Taraxacum officinalis). Alte plante, precum coada calului (Equisetum arvense), macrisul calului (Rumex obtusifolius), musetelul (Matricaria chamomilla) etc., servesc la extragerea de insecto-fungicide.
Pe de alta parte, este adevarat ca nu vrem ca albastrelele, macul, mustarul, musetelul, pirul, stirul, mohorul sau volbura sa creasca peste tot in culturile noastre de camp si din gradina. Intrebarea care se pune este deci, cum putem restrictiona cresterea acestor buruieni care au tendinta sa ne napadeasca culturile.
De asemenea, lista buruienilor cu valoare economica (deocamdata) mai restransa ramane destul de incarcata, cu peste 100 de specii, dintre care unele, precum busuiocul salbatic (Galinsoga sp.), costreiul (Sorghum halepense), cornaciul (Xanthium sp.), hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus), iarba vantului (Apera spica-venti), lupoaia (Orobanche sp.), mazarichea (Vicia sp.), mohorul (Setaria sp.), musetelul nemirositor (Matricaria inodora), odosul (Avena fatua), pirul gros (Cynodon dactylon), pungulita (Thlaspi arvense), sangele voinicului (Lathyrus tuberosus), trestia (Phragmites australis), zarna (Solanum nigrum) etc. sunt foarte daunatoare .

Fisiere in arhiva (1):

 Agricultura ecologica.docx