Principiul separației puterilor în stat și administrația publică în cadrul constituției actuale

Statul reprezintă forma organizată și exteriorizată a puterii publice de pe un anumit teritoriu exercitată asupra întregii colectivități umane aflate în acel loc.În acest sens statul este un fenomen obiectiv inerent vieții sociale superior organizate , adică societății civile.

Principiul separației puterilor în stat- considerat în acceptiunea clasică sau în cea modernă- a avut o infuență determinantă atât asupra fenomenului administrativ în general, cât și asupra administrației publice în particular. Evident, activități de natură administrativă se întâlnesc atât în realizarea interesului general al societății, dar și în realizarea interesului unor grupări sociale restrânse sau chiar în realizarea interesului individual.Datorită acestui fapt, perceperea fenomenului administrativ, depinde mult de statul în care se desfașoară acest fenomen, de regimul politic din acest stat.Astfel, într-un stat totalitar administrația este redusă la administrație ca activitate etatică și ca sistem de organe statale, datorită centralismului excesiv.Într-un stat democratic, acțiunea principiului separației puterilor în stat conduce obligatoriu la o mutație fundamentală: administrația nu mai este o activitate exclusiv etatică.Dimpotrivă, fenomenul administrativ este complex, întrucât acțiunea principiului descentralizării administrative pe baza principiului autonomiei locale face ca la nivelul local să existe autorități administrative autonome.În acest context, știința administrației are un câmp vast de cercetare studiind modificările produse de acțiunea principiului separației puterilor în stat , să formuleze concluzii și să facă propuneri pentru știința dreptului administrativ în legatură cu competența diverselor autorități administrative, cu atribuțiile funcționarilor publici, cu statutul acestora, cu formele organizatorice aplicabile în administrația publică astfel încât să se obțină de către acestea rezultate de cel mai înalt nivel calitativ, dreptul administrativ asigurând o normare corespunzătoare.

Separația puterilor- constituie un principiu fundamental al statului de drept. El se deduce din întreaga economie a textelor din Constituție și legile organice, din distribuția competențelor și atribuțiilor între autoritățile publice.

În virtutea acestui principiu, celor trei puteri le corespund categorii diferite de autorități publice:

-puterea legislativă se exercită prin Parlament. În conformitate cu art. 58 alin.1, Parlamentul, format din Camera Deputaților și Senat, este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare.

-puterea executivă prin Președinte, guvern, autorități administrative centrale și locale. În ceea ce privește Președintele republicii, acesta reprezintă statul român fiind garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (art. 80 alin. 1).