Politici publice

1. Fundamente istorice

”Istoria politicilor sociale este istoria statului ce și-a asumat o responsabilitate în domeniul social a statului conștient de funcția sa socială. În mare parte, această istorie se suprapune cu perioada de consolidare si supremație a statului național. Fortificarea statului național a dus la aparitia unui răspuns coerent a statului în ceea ce privește problemele sociale ale cetățenilor săi. Istoria statului social se suprapune (în termenii lui T.H. Marshall) în mare parte cu istoria constituirii și definirii drepturilor sociale”1.

2. Politici publice. Concept. Noțiune.

”Când vorbim de spre politici publice ne referim la seturile de măsuri și activități planificate intenționat și structurate în vederea realizării unor obiective prin care statul si guvernele/autoritățiile locale intervin într-un anumit domeniu. Din această perspectivă, politicile au mai degrabă o conotație pragmatică, operativă. Politicile publice cuprind deci politicile statului în toate domeniile relevante funcționării unei societăți: politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici salariale, politici în domeniul protecției mediului înconjurător, politici de urbanizare etc.”2

Politicile sociale reprezintă măsuri și acțiuni ale statului (strategii, programe, proiecte, instituții, legislație etc) care se adresează nevoilor de protecție socială, educație, sănătate, locuire și care în general vizează promovarea bunăstării sociale3. Urmând acest raționament, putem afirma că statul este doar unul dinte furnizorii bunăstării individuale. Alături de stat, mai regăsim și alți furnizori ai bunăstării individuale, cum ar fi: piața muncii, sfera economică, familia, comunitatea, activitățile derulate de organisme non-guvernamentale (ONG-uri, fundații, asociații etc.). Din acest punct de vedere, politicile sociale în sensul lor restrâns vizează numai acțiunile statului (și parteneriate, acțiuni comune cu alte organizații),

1 LUANA Miruna Pop, Politici sociale elemente de teorie, analiza si evaluare a politicilor sociale, Bucuresti, Editura Economica, 2005, p.7.

2 Ibidem.

3 https://www.academia.edu/5890821/1_Politici_Sociale_Referat_Liliana_Risnoveanu_Final?auto=download

2

însă în sens larg pot fi circumscrise și acțiunile actorilor neguvernamentali pentru asigurarea protecției sociale4.

Elementele de interes pentru politicile sociale sunt dintre cele mai diverse și apar ca un răspuns la nevoile sociale ale comunității, ale cetățenilor dintr-un animit stat, fărî însă a se mărgini la calitatea de cetățean, de programele cuprinse în politica socială, putând beneficia și persoanele care au statut de cetățeni străini sau apatrizi, ca efect al obligației statului la nediscriminare. Astfel, politicile sociale sunt interesate, în primul rând, de următoarele aspecte:

- practici administrative și politici în domeniul serviciilor sociale, respectiv servicii

medicale, asigurări sociale, educație, angajare și formare profesională, servicii comunitare, locuire;

- probleme sociale, incluzând vulnerabilitatea unor categorii de persoane (minori, persoane cu handicap, persoane vârstnice), criminalitate, șomaj;

- discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie și inegalitate economică etc.