Organizarea concursului pentru ocuparea unei funcții publice

1. Funcția publică și funcționarul public

Din doctrina actuală de drept public se poate desprinde ca un veritabil sistem de referință și reper, concepția potrivit căreia funcția publică reprezintă situația juridică a persoanei fizice investită legal cu atribuții în realizarea competenței unei autorități publice, ce consta în ansamblul drepturilor și obligațiilor ce formează conținutul juridic complex dintre persoana fizică respectivă și organul care a investit-o.

Potrivit Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată și modificată, funcția publică reprezintă “ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrala și locală”. Aceasta este definiția pe care legiuitorul român o da funcției publice, inglobând atât aspecte legate de legalitate, cât și referirea la prerogativele de putere publică.

Într-o accepțiune restrânsă, funcția publică desemnează funcția publică executivă, aceasta facând obiectul de cercetare al dreptului administrativ. Și în concepția altor autori sintagma “funcție publică” are două accepțiuni: una mai largă și alta mai restrânsă, în funcție de natură atribuțiilor care formează conținutul funcției exercitată de angajații diferitelor organe ale administrației publice, mai exact după cum aceste atribuții presupun sau nu folosirea autorității.

Notiunea de “funcție publică” trebuie analizată atât din prisma raportării acesteia la conceptul de autoritate publică, incluzându-i aici pe toți aceia care sunt investiți cu prerogative de putere publică, cât și din prisma raportării la sfera puterii executive, ea evocând statutul oricărei persoane care exercită prerogativele unei funcții sau demnitați în stat, indiferent de tipul investiturii, de organul sau nivelul la care se exercită.

Conceptul de funcție publică este utilizat aproape unanim de juriști, cercetători, magistrați, cât și de conducatori de autorități publice, fiind generalizat în teoria dreptului atât în România, cât și în marea majoritate a țărilor europene. Acest concept al funcției publice a generat o bogată literatura juridică în dreptul românesc datorită faptului că fiecare autor îl definește în funcție de ramură de drept în care operează, cât și al caracterelor specifice instituțiilor juridice în cadrul cărora este încadrat.

Într-o definire în sens restrâns, funcția publică ar fi de natura executivă, întrucât face obiectul de cercetare al dreptului administrativ. Funcția, în cadrul administrației publice, poate fi definită „ca un ansamblu de atribuții și responsabilități stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală”.

Funcționarul public este persoana fizică investită cu o funcție publică cu caracter de permanența în serviciile autorității centrale sau locale, ori în instituțiile publice care apartin de acestea.

După nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice se împart în trei categorii după cum urmează :

a) funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici;

b) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere;

c) funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție.

Funcționarii publici sunt debutanți sau definitivi. Pot fi numite funcționari publici debutanți persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcții publice de grad profesional debutant. Pot fi numiți funcționari publici definitivi: funcționarii publici debutanți care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege și au obținut rezultat corespunzător la evaluare; persoanele care intră în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice de minimum 12 luni, 8 luni și, respectiv, 6 luni, în funcție de nivelul studiilor absolvite .

Categoria înalților funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcții publice :

a) secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;

b) secretar general din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

c) prefect;

d) secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

e) subprefect;

f) inspector guvernamental.

Categoria funcționarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcții publice :

a) director general și director general adjunct din aparatul autorităților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

b) director și director adjunct din aparatul autorităților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

c) secretar al unității administrativ-teritoriale;

d) director executiv și director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

e) șef serviciu, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia;

f) șef birou, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.

Sunt funcționari publici de execuție din clasa I persoanele numite în următoarele funcții publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.

Sunt funcționari publici de execuție din clasa a II-a persoanele numite în funcția publică generală de referent de specialitate, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.

Sunt funcționari publici de execuție din clasa a III-a persoanele numite în funcția publică generală de referent, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia .

Funcțiile publice de execuție sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează :

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.