Obiectivele și conținutul activității de urbanism și amenajarea teritoriului

Introducere

În lucrarea dată” Obiectivele și conținutul activității de urbanism și amenajarea teritoriului” voi relata urbanismul și amenajarea teritoriul atît în general la nivel de noțiune ,cît și în special, adică mai detaliat menționînd obiectivele generale ale acestora în parte și ce influență au ele în societatea noastra,sau mai bine spus unitatea administrativ - teritorială în care este aplicată și altele.Această lucrare va aborda 3 mari subdiviziuni: noțiunile,obiectivele și conținutul activităților de urbanism și amenajarea teritoriului.Prima subdiviziune va aduce la iveală o mulțime de noțiuni atît din Legea privind principiile urbanisului și amenajării teritoriului, cît și din opiniile autorilor față de caeti termeni.O alta subdiviziune generînd obiectivele de bază care sunt stipulate în cadrul legal și prezintă anume acele obligațiuni ce le datorează să le îndeplinească prentru a spori eficacitatea și dezvoltarea domeniului în cauză.Tot aici voi menționa că urbanismul și amenajarea teritorială nu este una și aceia,dar sunt 2 termeni ce au o însemnătate majora atît în cadrul legal cît și în literatura de specialitate. O a treia subdiviziune va releva sau mai bine spus va fi dotată cu conținutul și totalitatea de activități pe care o are scrisă î fișa postului șicare după toate ar trebui s-o fi îndeplinit.Tot aici ca într-un final voi face analiză și voi identifica care sunt factorii care influențează asupra activității de amenajarea teritoriului și urbanism, desfășurindule în măsura posibilității pe toți factorii evidențiați de mine.

1.Noțiunea de urbanism și amenajarea teritoriului

Conform legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului art. 1 noțiunea de ”urbanism ” este definită astfel -cea mai importantă componentă a amenajării teritoriului, al cărei obiect îl constituie teritoriul localităților și toate teritoriile necesare asigurării funcționării și dezvoltării acestora, iar amenajarea teritoriului fiind definită - complex de activități pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale și ecologice în conformitate cu valorile fundamentale ale societății luate în ansamblu, în vederea realizării unui cadru natural și construit armonios, care să favorizeze viața socială și culturală a populației.

Urbanism si Amenajarea Teritoriului reprezintă un complex de cunostințe știintifice, tehnice, functionale si estetice care serveste la satisfacerea unor necesitati obiective ale colectivitatilor umane atât indivizi cât si grupuri.

Elena Maria Minea a definit amenajarea teritoriului și urbanismul ca domenii de activitate practică, reprezintă pârghii de bază în stabilirea strategiilor de remodelare a mediului uman, astfel încât să se stabilească o reală concordanță între interesele, obiectivele, dezideratele și capacitățile mereu amplificate ale omului cu posibilitățile și resursele oferite de cadrul material de viață.

De cele mai multe ori considerate în alăturarea lor (și, de cele mai multe ori cu referire doar la urbanism), sintagmele prezintă și problematizează preocupări din ce în ce mai serioase și de mare actualitate prin imperativitatea cu care se cer soluționate de către specialiștii din cvasitotalitatea domeniilor vieții sociale, cărora sunt chemați să li se alăture - prin acțiuni și atitudini corespunzătoare - oamenii de pretutindeni.

Amenajarea teritoriului este o noțiune mai vastă și mai complexă, integratoare a conceptului de urbanism, constituie unul dintre principalele instrumente de investigare și cunoaștere, de previziune și planificare, de edificare și permanentă readaptare a mediului uman, a cadrului material creat de societate și indispensabil existenței sale. Amenajarea teritoriului se deosebește, prin complexitatea sa și prin atribuțiile multiprofilate pe care le deține, de toate celelalte discipline care se ocupă, direct sau indirect, doar parțial de problema mediului uman, datorită capacității sale de a analiza global și de a prezenta sintetic multitudinea de date obținute prin mijloace proprii sau prin cooperarea cu numeroase sfere polispecializate complementare în vederea readaptării continue a structurii mediului uman, pe măsura evoluției cerințelor sociale. Doctrina franceză definește amenajarea teritoriului ca fiind “un ansamblu de acte ale colectivităților locale sau a instituțiilor publice de cooperare intercomunală care vizează, în cadrul competenței loc, pe de o parte, conducerea sau autorizarea acțiunilor și operațiunilor, respectiv pe de altă parte, asigurarea armonizării acestora. Obiectul acestor acțiuni sau operațiuni de amenajare constă în înfăptuirea unei politici locale a habitatului, organizarea menținerii, extinderii sau receptarea activităților economice, favorizarea dezvoltării activităților de loisir și de turism, realizarea de echipamente colective, de luptă împotriva insalubrității, de reînnoire urbană, de salvare și de punere în valoare a patrimoniului construit sau neconstruit și a spațiilor naturale.