Modernizare și reformă în administrația publică - implicații ale managementului

Cadrul general privind reforma și modernizarea în administrația publică

Fiecare țară est-europeană în curs de integrare se află într-un anumit stadiu de reformă, ținându-se cont de noile realități (Abaluță O. - Accelerarea procesului de reformă în administrația publică din România. Modificări realizate în plan legislativ și instituțional.) :

- Accentuarea globalizării proceselor din cadrul economie și a societății;

- Amplificarea procesului de creare a unei Europe unite din punct de vedere politic și economic;

- Redefinirea rolului statului în domeniul vieții economice și sociale;

- Oferirea serviciilor publice de calitate cetățenilor.

În urma negocierilor din decembrie 2004 privind aderarea României la Uniunea Europeană, s-a constatat faptul că mai sunt multe lucruri de rezolvat în ceea ce privește organizarea administrației publice. Pentru ca aderarea să aibă loc, România trebuia să atingă anumite standarde, respectiv să țină cont de valorile spațiului administrativ european - transparență, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate și eficiență - dar și de a-și asuma calitatea de membru al Uniunii Europene.

Reforma administrației publice atrage după sine unele schimbări radicale referitoare la administrația publică centrală și cea locală, la serviciile publice în general. Dacă privim lucrurile din altă perspectivă, se impune faptul că sistemul democratic poate fi dezvoltat prin crearea de noi relații între cetățeni și administrație și prin amplificarea încrederii acestora în autorități.

Dacă ne raportăm la sensul larg al conceptului de reformă în administrație, adică organizarea sectorului public, putem remarca ,,arhitectura” generală a ministerelor și agențiilor, organizațiile și instituțiile la nivel local, sistemele, structurile, procesele, motivațiile, precum și modul de supraveghere a acestora și de adaptare periodică a sistemului. ( Profiroiu M. , Andrei T.-Reforma administrației publice în contextual integrării europene, finanțat de Institutul European din România, București, 2005).

Procesul de transformare a administrației publice trebuie susținut de un ansamblu de obiective propuse ce necesită îndeplinire într-un anumit interval de timp, bine delimitat. Primul și cel mai important obiectiv este acela de a constitui un corp profesionist de funcționari publici, stabil și neutru din punct de vedere politic. Pentru formarea acestora este esențial să se aplice principiul descentralizării/deconcentrării serviciilor publice și administrației publice centrale astfel:

- Creșterea eficienței serviciilor oferite cetățenilor de către administrația publică;

- Creșterea autonomiei locale;

- Creșterea veniturilor la nivel local prin colectarea de taxe și impozite;

- Asigurarea corelației între resursele financiare ale colectivităților locale și responsabilitățile care sunt transferate către aceasta;

- Creșterea capacității de absorpție de fonduri externe la nivel local;

- Restructurarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor în teritoriu;

- Elaborarea Cartei Serviciilor Deconcentrate

Pentru ca reforma să se producă, sunt necesare rețele stabile de promovare a schimbării alcătuite din funcționarii publici ai statului. Aceștia pot începe prin a-și dezvolta capacitățile de management. Pentru a fi eficientă, România poate lua drept exemple celelalte țări dezvoltate din cadrul Uniunii Europene.

O administrație modernă are la bază profesionalismul, care trebuie să se regăsească în calitatea muncii, în rezultate obținute și în serviciile prestate de către funcționarii publici. Profesionalizarea necesită îndeplinirea unor cerințe esențiale cum ar fi: crearea unei funcții publice profesioniste și a unui sistem de formare continuă pentru toți angajații administrației publice.

O alt aspect ce se are în vedere este eficientizarea administrației publice și anume să urmărească scopuri și rezultate clare, să reducă costurile, astfel încât să fie în relație de proporționalitate cu out-put-urile.

Un al treilea punct ce trebuie vizat este apropierea administrației publice de cetățean. Satisfacerea nevoilor cetățenilor ar trebui să primeze într-o administrație publică modernă. Acest lucru se poate înfăptui prin participarea societății civile la procesul decizional, precum și asigurarea transparenței actelor administrative și comunicarea operativă cu aceștia. De asemenea, trebuie să se asigure un control public periodic, să fie informați cu privire la aspectele ce țin de administrația publică.