Instituția prefectului - Analiza comparativă cu instituția prefectului în Franța

Argument

Alegerea acestei teme, a avut la bază activitatea derulată în domeniul achizițiilor publice, unde principlalele personaje sunt autoritățile contractante și operatorii economici.

Autoritățile contractante sunt reprezentate de toate instituțiile statului, indiferente de nivelul de competență, atribuții, etc., între care identificăm și Instituția Prefectului, cu aceeași calitate de autoritate contractantă, având necesități ce trebuie satisfăcute pentru a putea atinge scopul pentru care a ea există.

Indiferent de statul membru al Uniunii Europene, ca de exemplu în Franța, Instituția Prefectului deține aceeași calitate de autoritate contractantă.

Astfel, ar trebui înțelese noțiunile de bază, cum ar fi sediul materiei, atribuții.

Capitolul I NOȚIUNI GENERALE

1. Precizări generale.

În fiecare stat, există administrația publică a cărei activitate se derulează prin forme instituționale constituite într-un mecanism instituțional, ce funcționează pe baza unor principii ce variază prin raportare la probleme aduse de presiunile exterioare și de preocupările proprii.

Astfel, sistemul administrativ al statului poate fi definit ca fiind un mecanism de structuri, intituții și reglememtări corelate prin care se realizează administrația publică.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de societate în vederea realizării interesului public, sistemul administrativ este configurat pe un aparat instituțional ce se adaptează conform procesului de dezvoltare a sarcinilor administrative.

Acest proces de dezvoltare a sarcinilor administrative apreciem că este scopul științei administrative, știință care, potrivit literaturii de specialitate este o știință de sinteză, ce înglobează informațiile privind concepte, instituții, principii în devenirea lor și în sensul perfecționării în ansamblu a activității administrației de stat.

Sistemul administrativ public este o comunitate închisă, care-și găsește în ea însăși principiile de funcționare; invers, se poate concepe o administrație deschisă față de mediu a cărei structură organizatorică să reflecte diversitatea sistemului social . Practica a demonstrat că sistemul administrativ este în mod necesar permeabil față de mediu, dar în același timp își conservă specificitatea care îi garantează funcționarea. Omogenitatea și eterogenitatea constituie principalii

poli între care oscilează sistemele administrative.

Una din rotițele mecanismului sistemului administrativ o reprezintă Instituția Prefectului, instituție organizată diferit de la un stat la altul.

Capitolul II INSTITUȚIA PREFECTULUI ÎN ROMÂNIA

1. Sediul Materiei

Doctrina de specialitate a precizat că Instituția Prefectului are o veche istorie și o întâlnim încă din Roma Antică, fie ca funcție publică (de exemplu prefectus urbis), fie ca unitate administrativă (prefectură).

În România, Instituția Prefectului apare după Unirea Principatelor, prin cele două legi ale lui Cuza - Legea comunală din 1 aprilie 1864 și Legea pentru înființarea consiliilor județene din 2 aprilie 1864.

În prezent, Instituția Prefectului este reglementată de Constituție în cadrul Capitolului V, Secțiunea a 2-a, art. 123, precum și de Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.