Evoluția principiului descentralizării administative în România modernă

Introducere:

Secolul al XVIII-lea prezintă în cele trei principate române o complexitate de structuri de civilizație care lasă să se întrevadă zorii lumii moderne pe un fond social încă puternic feudal.In urma Revoluției din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu,Țarile Romane au început un dificil proces de trecere de la feudalism la Epoca Moderna înregistrand astfel o noua etapa in dezvoltarea lor.Scopul principal al revoluției era înlaturarea domniilor fanarariote și impreuna cu acestea a unui lung șir de abuzuri ale administrației fanariote .

Proiecte de reforma administrativa

Deși au existat incercari de reforma atat in Țara Romaneasca cat și in Moldova din pacate vechile practici deprinse in timpul administrației fanariote nu au putut fi inlaturate(vanzarea slujbelor aducatoare de mari profituri ,darurile pentru numirea în funcție etc).

Nici in Moldova nu era diferit Ionița Sandu Sturdza continuand practica vazarii funcțiilor publice ,practic dubland numarul dregătorilor (de la 460 in 1810 la 902 in 1827)

Starea jalnica a serviciilor publice ,corupția , abuzurile căt și influenta liberalismului burghez apusean printre boieri au dus la apariția a numeroase proiecte de reforma.

Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 umareste sa puna capat aberațiilor regimului fanariot și prin cel mai cunoscut progaram al sau Cererile

norodului romanesc cere incetatrea cumpararii dregatoriilor, abolirea havaieturilor ,introducerea unor salarii fixe pentru dregatori ,accesul la functii publice doar a pamantenilor cu excluderea expresa a grecilor

Constituția carbunarilor cerea ocuparea slujbelor pe merit și cerea ca masura a stărpirii corupției schimbarea tuturor funcținarilor cu anul.Din pacate cu aceasta masura in loc sa se elimine corupția s-a obținut o crestere a ei pentru ca practic odata ajunși in funcție interesul dregatorilor era sa profite căt mai mult de puținul timp pe care îl avea la dispoziție.

In 1828 cand rușii au ocupat din nou Principatele au gasit o situație la fel de dezastruasă ca în timpul periodei fanariote fapt care ne arată ca deși au fost mai multe proiecte de reforma nu s-a reușit aplicarea lor in așa fel incat sa aduca vre-un beneficiu.

Regulamentele organice

Deși în textul Convenției de la Akkerman Rusia impunea turcilor o reforma radicala a administrației publice romanesti in realitate datorită opoziției Porții și a conservatorilor romani nu se ajunge la nici un rezultat.

Intocmirea Proiectelor Regulamentelor Organice se incepe dupa 1828 cu ocazia ocupării principatelor de catre ruși și sunt terminate și trimise la Petersburg pentru a fi aprobate de guvernul rus in 1830.Dupa o dezbatere și un vot rapid al unor adunari extraordinare romaneștiintra in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si în 1832 in Moldova.

Aministrația publica centrala are dedicat cate un capitol in fiecare Regulament.

Administrația publica in Epoca regulamentara

Județele/Ținuturile

Ispravnicii-administratori se ocupau cu pastrarea ordinii și liniștii publice,cercetarea pricinii breslelor,aprovizionarea cu hrana a poulației,informarea asupra prețurilor produselor,alcatuiarea de statistici,protectia padurilor,cresterea septelului,ameliorarea culturilor agricole,a pășunilor,supravegerea poștelor ocnelor și vămilor.

Plașile/ocoalele

In Moldova se precizeaza indatoririle supraveghetorilor de ocoale

Iar in Țara Romaneasca s-a pus problema alegerea unui subocarmuitor pentru a stopa abuzurile

Orașele

In 1831 se țin alegeri pentru primul Sfat orașenesc al Bucureștilor.In perioada imediat urmatoare se constituie Sfaturi și la Focșani,Buzau,Ploiești,Rm-Valcea,Craiova,Campulung și Curtea de Argeș.se aduc și o serie de precizari in ceea ce privește competențele consiliilor comunale

Satele

Vorniceii impreuna cu jurații executau poruncile randuite de stapanire,vegheau la intreținerea drumurilor și podețelor...

În concluzie de-a lungul intregii epoci marea majoritate a masurilor s-a luat fie de către domn și guvern fie de catre Adunare în spritul celui mai desavărșit centralism administrativ.Cu toate ca Regulamentele acordau principatelor toate șansele realizarii unor reforme administrative concrete la toate nivelele,vechile obiceiuri și contextul politic au impiedicat transformarile reale in administrația centrala și locala.