1. Conceptul de domeniu. Categoria de domeniu, in special cea de domeniu public, are o istorie indelungata, ea primind de-a lungul timpului diverse interpretari stiintifice. Din vremuri stravechi s-a simtit nevoia ca anumite bunuri, datorita naturii lor sau din alte ratiuni sa fie destinate, prin reglementari speciale, uzului sau folosintei colective. Epoca moderna a adus in discutie conceptul de serviciu public, iar pentru prestarea acestuia s-a relevat din nou necesitatea existentei unei categorii speciale de bunuri - bunurile publice. S-a conturat astfel teoria potrivit careia colectivitatile publice organizate juridic, statale sau locale, pot detine, ca si particularii, bunuri - mobile si imobile, corporale si incorporale - pe care le utilizeaza in procesul de asigurare a intereselor generale. Acestea sunt bunuri publice care apartin unei personae morale (juridice) de drept public. Regimul juridic aplicabil acestor bunuri cuprinde reguli specifice de forma si de fond care privesc gestionarea, administrarea sau instrainarea lor. Unele dintre bunuri apartin proprietatii private, altele proprietatii publice. Ratiunea care justifica necesitatea existentei unor reglementari specifice, derogatorii de la reglementarile de drept comun, in materia bunurilor administratiei publice, este reprezentata de interesul public general, pe care administratia are misiunea de a-l infaptui. Erast Diti Tarangul aprecia ca "administratia are nevoie pentru girarea serviciului public de bunuri mobile si imobile. Aceste bunuri care fac parte din patrimoniul administratiei constituie domeniul administrativ. Domeniul administrativ este, de obicei, imparttit in doua categorii si anume: domeniul public si domeniul privat. Din domeniul public fac parte bunurile mobile si imobile ale administratiei care sunt afectate unui interes general, fie ca ele sunt afectate unui serviciu public (ca, de exemplu: cladirile, materialul rulant al cailor ferate, armamentul), fie ca ele sunt afectate uzului tuturor (drumurile, pietele, malul marii etc.). Din domeniul privat al administratiei fac parte bunurile mobile si imobile ale administratiei, ce nu sunt afectate in mod direct unui interes general." 2. Criteriul distinctiei intre domeniul public si domeniul privat al statului. Art.136, pct. 3 din Constitutie enumera bunurile apartinand domeniului public, dar in partea finala mentioneaza ca si alte bunuri stabilite de lege fac parte din acest domeniu. Prin urmare, legea arata bunurile care fac parte din domeniul public sau domeniul privat. Numai ca pentru unele bunuri din domeniul public aceasta lege este Constitutia, iar pentru altele aceasta este o alta lege decat Constitutia. Legea poate sa treaca un bun dintr-un domeniu in altul. Se ridica problema de a sti criteriul in raport cu care se stabileste ca un bun apartine domeniului public sau celui privat. S-au propus criterii diferite: a) Natura bunurilor: unele bunuri, prin natura lor, nu pot apartine particularilor, de exemplu, drumurile. Ar rezulta ca toate bunurile care sunt susceptibile de proprietate particulara apartin domeniului privat. Acest criteriu poate rezulta din articolul 476 C. civ., care in partea sa finala prevede ca apartin domeniului public toate partile din pamantul Romaniei care nu sunt proprietate particulara. b) Afectarea bunului: bunul afectat serviciului public apartine domeniului public. Se considera ca acest criteriu este prea larg, ceea ce ar insemna ca multe bunuri ar face parte din domeniul public de indata ce ele ar fi destinate unui serviciu public. c) Afectarea bunului la uzul direct al publicului, deci nu afectat unui serviciu public sau de utilitate publica: acest criteriu restrange domeniul public. Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, art. 4, alin. ultim, prevede ca terenurile din domeniul public sunt afectate unei utilitati publice. Domeniul public poate fi de interes local. (judetean, comunal, orasenesc, municipal) Constitutta (art.136, pct. 1) prevede ca proprietatea este publica si privata. Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale (art. 136, pct. 2). Rezulta ca proprietatea privata este aceea care nu este publica.
Balan, Emil, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007 Chelaru, Eugen, Administrarea domeniului public si a domeniului privat, Editura All Beck, Bucuresti, 2005 Filipescu, Ion, Filipescu, Andrei, Drept civil: dreptul de proprietate si alte drepturi reale, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2006 Jugastru, Calina, Unitatile administrativ-teritoriale: domeniul public, domeniul privat, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001 Constitutia Romaniei, adoptata in 1991, modificata si republicata in 2003 Legea nr. 213/1998 Legea nr. 215/2001
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).