Constatarea contravenției și motivele de nulitate ale procesului verbal

INTRODUCERE

Constatarea faptei contravenționale reprezintă nucleul unui proces contravențional, iar noile condiții sociale impun persoanelor responsabile de constatarea contravenției de a se perfecționa în măsura respectării exigențelor legale. Instituția constatării faptei contravenționale este o verigă a ramurii dreptului contravențional procedural care are ca scop încadrarea faptei antisociale în cadrul legal, iar tendințele societății sunt din ce în ce mai mari. Astfel, prezentul referat este destinat analizei procesului de constatare a faptei contravenționale si a motivelor de nulitate a preoceselor verbale.

Ținând cont de multiplele derogări de la dispozițiile legii contravenționale de către agenții constatatori în privința constatării faptei contravenționale, ea fiind cea mai importantă etapă a procesului contravențional, aceștia nu țin cont de prevederile impuse de lege, iar în anumite situații aceste derogări impun instanței de a declara nul procesul-verbal cu privire la contravenție cu încetarea procesului contravențional. Constatarea faptei antisociale își pune amprenta pe întreg procesul contravențional, totodată, fiind un mecanism de colectare și administrare a probelor, ceea ce generează încheierea unui process verbal cu privire la contravenție.

Constatarea faptei contravenționale este acțiunea de sesizare privind stabilirea faptei contravenționale prin intermediul probelor și analiza juridică a faptei antisociale comise, încadrarea ei într-o anumită normă materială a dreptului contravențional pentru a determina dacă aceasta constituie sau nu o contravenție, cu emiterea unei decizii asupra acestuia (aplicarea sancțiunii contravenționale, de încetare a procesului, sau de remitere a cauzei în instanța de judecată). Respectiv, agentul constatator la etapa incipientă urmează să analizeze fapta comisă, apoi să aplice legea contravențională.

CONSTATAREA CONTRAVENȚIEI

În prezent, sediul materiei îl constituie O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor , care a abrogat Legea nr. 32/1968. Desigur, actuala reglementare conține elemente de noutate, dar cel mai important aspect îl reprezintă punerea de acord a prevederilor sale cu principiile Constituției din 1991. Într-o interpretare extinctivă O.G. nr.2/20015 poate fi considerat un ”cod contravențional’’ actual chiar dacă de-a lungul evoluției a suferit o instabilitate juridică materializată prin 39 de modificări, rectificări sau derogări. Fiind un domeniu vast reglementat prin ordonanță, legiuitorul a adoptat pentru fiecare domeniu de activitate acte normative cu rol de reglementare dar și sancțiune, aceste prevederi din legile speciale fiind adoptate în lumina cadrului legal general.

Sub acest aspect al reglementării juridice, contravenția se diferențiază de infracțiune a cărei reglementare se regăsește într-un cadru restrictiv, pe fiecare valoare socială ocrotită, cu o stabilitate juridică rigidă, în Codul Penal al României. Potrivit O.G. nr.2/2001 contravenția este definită ca fiind fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București. Prin Legea de aprobare nr.180/20026 , O.G. nr.2/2001 i s-au adus anumite modificări și completări care îmbunătățesc unele din textele inițiale.

1. Persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția

Conform art. 15 alin. 2 din OG 2/2001, pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.

Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.

2. Întocmirea procesului- verbal de către agentul constatator

Constatarea și sancționarea contravențiilor sunt activități care trebuiesc consemnate într-un înscris oficial care de regulă se numește proces verbal.

Procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ prin care se individualizează fapta ilicită și contravenientul și nu un act administrativ jurisdicțional.