<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:30:27 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Aparitia Si Dezvoltarea Statisticii In Romania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-aparitia_si_dezvoltarea_statisticii_in_romania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Drumul parcurs de la infiintarea primelor organe oficiale de statistica si pana in prezent nu a fost deloc usor, insemnand o dezvoltare si o continua transformare pana la forma de organizare existenta in prezent. Din aceasta istorie voi schita pe scurt principalele momente in constituirea si dezvoltarea statisticii in tara noastra. Dar, inainte de aceasta, trebuie mentionat momentul nasterii statisticii internationale, considerat a fi anul 1853, cand a avut loc Primul Congres International de Statistica. Acest eveniment deosebit in istoria statisticii ca stiinta, a fost organizat din initiativa statisticianului, matematicianului si astronomului Adolphe Quetelet din Belgia, cu sprijinul lui Porter si Senior din Anglia si Engel din Prusia. Cu aceasta ocazie s-au reunit 150 oameni de stiinta din 25 de state. Dar, se poate spune ca aparitia unei statistici internationale adevarate coincide cu intemeierea cercetarii statistice romanesti de catre Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop Martian. In timpul studiilor facute de acestia in vestul Europei, ei au cunoscut primele forme organizate ale statisticii internationale, au participat la primele intruniri ale economistilor si statisticienilor din diferite tari, intrand in relatii cu personalitati marcante ale stiintei de atunci. Astfel, Dionisie Pop Martian a participat la Congresul International de Statistica de la Viena (1857), chiar daca ca simplu spectator, el si-a putut insusi o serie de invataminte utile pentru activitatea sa viitoare din tara. In legatura cu participarea sa la acel Congres, Dionisie Pop Martian arata: Niciodata nu am simtit mai mare umilire nationala ca in Congresulu Statisticu din 1857, unde toate staturile europene erau reprezentate, pana si Turcia raporta infiintarea unui Oficiu statisticu. Numai si numai guvernele romane lipseau de a dovedi ca sunt europene. (Analele Statistice ale Romaniei - 1860, p. 1). Intors la Bucuresti, face toate demersurile necesare infiintarii unui birou statistic. La urmatorul Congres (Berlin, 1863), Dionisie Pop Martian a luat insa parte ca delegat oficial al tarii noastre, prezentand un amplu raport asupra stadiului de dezvoltare a statisticii romanesti. El arata ca vom avea in curand o statistica destul de completa pentru ca guvernul sa poata intemeia pe datele ei reformele pe care tara le asteapta cu o vie nerabdare caci statistica este singurul taram sigur pe care un guvern prevazator trebuie sa intemeieze ratiunea reformelor sale. La Congresul din 1869 de la Haga, Romania a fost reprezentata de asemenea de Ion Ionescu de la Brad, sef al Diviziei de statistica din Ministerul de Interne si de Al. Pencovici, secretar al acelei divizii. Dar, revenind la aparitia statisticii oficiale la noi in tara, aceasta este rezultatul aparitiei statului national centralizat, rezultat al dezvoltarii economice a tarii noastre. Astfel, statisticii ii revine rolul de a cunoaste realitatea economico-sociala a tarii, precum si de instrument eficace, la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Nationala Si Informatia Statistica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-contabilitatea_nationala_si_informatia_statistica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Generalitati Asa cum a fost descrisa, schema contabilitatii nationale apare ca o expresie a unui efort de rationalizare a multitudinii de fapte economice in care sunt implicate o mare varietate de agenti. Plecand de la interpretarea acestor fapte, se propune o structura a spatiului economic care sa permita un demers coerent pentru masurarea diferitelor elemente ale ansamblului. Dar pentru contabilul national, aceasta munca de definire teoretica nu este decat un aspect al acestui efort de rationalizare si, pentru a-i da consistenta, trebuie in acelasi timp procedat la un inventar concret al unitatilor existente si incercat sa se masoare fluxurile multiplelor schimburi dintre aceste unitati. Astfel, se va putea da un contur precis la definitiile ce se propun. Aceasta sarcina de inventariere si de masura nu este proprie contabilului national. Inaintea lui, statisticianul a urmat acest demers in efortul sau de a colecta si organiza informatiile socioeconomice. De fapt, sarcinile nu sunt numai vecine, ci sunt si strans interdependente. Fara statistica, nu se poate avea contabilitate nationala, iar invers, gratie efortului de coerenta propus de contabilitatea nationala, a putut fi introdusa o noua rigoare in colectarea informatiilor statistice. Inainte de a analiza aceasta dependenta reciproca, este totusi necesar sa se precizeze cateva diferente intre cele doua demersuri. Se poate spune astfel ca contabilitatea nationala are ca obiect furnizarea unei masuri sintetice a economiei, in timp ce statistica este masura analitica a tuturor evenimentelor elementare cuantificabile. 2. Cercetarea de sinteza a contabilitatii nationale. Tot ceea ce s-a afirmat subliniaza pretentia contabilitatii nationale de a dori sa furnizeze o vedere globala (atat cat este posibil) asupra evenimentelor economice. Pentru a reusi acest lucru, ea este obligata sa-si ia ca limita o masura de tip monetar. Doar atunci, imediat ce o asemenea limita este posibila, se vor putea integra evenimentele in cadrul dorit. O constrangere foarte puternica apare totusi in contrapartida acestei exigente. In cazul in care cadrul este contabil, el nu devine utilizabil decat din momentul in care toate cazurile prevazute primesc date numerice reprezentative ale operatiei corespondente, altfel echilibrul contabil nu poate fi stabilit. Este de asemenea necesar sa se adauge un corolar la aceasta constrangere si anume: acest echilibru contabil nu are sens decat daca diferitele posturi care-1 compun acopera realitati comparabile. Un alt aspect subliniat al logicii proprii contabilitatii nationale priveste grija sa fata de coerenta in timp. Aici constrangerea este importanta, caci este vorba de mentinerea continuitatii in seriile de cifre ale diferitelor posturi, oricare ar fi perturbatiile care pot interveni in sursele utilizate. 3. Caracteristicile informatiei statistice. Dependenta contabilitatii nationale fata de informatiile statistice face necesara buna cunoastere]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Elemente De Statistica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-elemente_de_statistica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Statistica este disciplina care se ocupa cu culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a acestuia. Activitatea de culegere si inregistrare a datelor referitoare la un fenomen face obiectul statisticii descriptive sau statisticii formale. Activitatea de grupare, de analiza si de interpretare a datelor precum si formularea unor previziuni priviind comportarea viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul statisticii matematice. O parte a populatiei statistice aleasa special pentru a fi studiata se numeste esantion. Proprietatea sau indicatorul in functie de care se cerceteaza o populatie statistica se numeste caracteristica sau variabila statistica. O caracteristica se numeste caracteristica calitativa daca nu poate fi masurata (valoarea ei nu se exprima numeric). Ex: media generala, calificativul, profesia O caracteristica cantitativa se numeste discontinua sau discreta daca nu poate lua decat valori numerice izolate. O caracteristica cantitativa care poate lua orice valoare dintr-un interval de lungime finita sau infinita se numeste caracteristica cantitativa continua. Intervalel in care o caracteristica ia valori se numesc grupe sau clase de valori. Ex: a) Nota la teza. media generala sunt caracteristici cantitative discrete. b) Inaltimea este o caracteristica in functie de care poate fi studiat un grup. Culegerea, Inregistararea si Clasificarea Datelor Statistice Sa consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa inaltime (exprimata in centimetri). Rezultatele masuratorii sunt inregistrate in ordinea in care a decurs masuratoare si sunt asezate in urmatorul tabel: Cu ajutorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii mai rapide privind particularitatile acestui grup. Rezultatele analizei statistice pot fi obtinute uneori mai usor daca se practica o alta grupare a datelor statistice. De exemplu se poate face o grupare a valorilor caracteristicii studiate in clase de valori: Cu ajutorul acestui tabel de date se pot obtine cu usurinta diferite informatii despre grupul de studiu, ca de exemplu: -sunt 60 de sportivi -cei mai multi sportivi au inaltimea in clasa de valori [195, 200), urmand cei cu inaltimea in clasa de valori [180, 185) etc. -9 sportivi au inaltimea in clasa de valori [170, 175) si reprezinta 15% din efectivul populatiei statistice; -exista 45 de sportivi cu inaltimea sub 95 cm etc. Valoarea absoluta a diferentei extremitatilor unei clase de valori se numeste amplitudinea clasei. Serii Statistice. Frecvente Multimea tututor perechilor (xi, ni), 1? i ? p formeaza o serie statistica cu o singura variabila. Numarul ni de unitati statistice corespunzatoare valorii xi a caracteristicii sau a unei clase de valori se numeste frecventa absoluta a valorii xi, respectiv frecventa absoluta a clasei de valori]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Metoda Indicilor Statistici</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-metoda_indicilor_statistici.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Studiul variatiei fenomenelor, in general, si a variatiei lor in timp, in special, i-a preocupat pe oamenii de stiinta dintotdeauna, dar primele inceputuri ale tratarii lor stiintifice au aparut de abia spre mijlocul secolului al XVIII-lea. Notiunea de indice a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea, odata cu studiul intreprins de episcopul Anglican W. Fleetwood (Chronicon Preciosum, Londra, editia a doua, 1745) asupra evolutiei preturilor in Anglia intre anii 1400 si 1700, avand ca scop sa arate daca o clauza din statutul unui colegiu, stabilita cu trei secole in urma, isi mai pastra valabilitatea, tinand cont de evolutia preturilor. Aceasta clauza prevedea ca toti membrii unui colegiu trebuiau sa jure ca vor parasi colegiul daca averea lor va depasi 5£ pe an. In acest scop, el a luat in calcul patru produse de consum current: grau, carne, bautura si imbracaminte, cercetand evolutia preturilor de-a lungul timpului, ajungand la urmatoarea concluzie: cu 5£ in perioada 1440-1460 se puteau cumpara tot atatea produse de consum (din cele alese de el), cat cu 30£ in 1700. Mai tarziu, in anul 1738, C. Dutot a studiat scaderea puterii de cumparare a monedei franceze in perioada cuprinsa intre domniile a doi regi, Louis al XII-lea si Louis al XV-lea. Veniturile celor doi regi au fost: Pentru a determina care dintre cei doi suverani avea un venit mai mare, el a luat in considerare mai multe preturi in cei doi ani pentru: un pui de gaina, un porumbel, valooarea unei zile de munca etc., iar pentru comparatia intre cele doua perioade a folosit urmatoarea formula: Mentionam ca preturile unitare insumate mai sus nu sunt ponderate. Concluzia sa a fost ca veniturile lui Louis al XIII-lea au fost mai mici decat cele ale lui Louis al XV-lea. Un sfert de secol mai tarziu, matematicianul si astronomul italian Gian Rinaldo Carli (1720-1795), profesor la Universitatea din Padova, a construit un indice al preturilor sub forma de medie aritmetuca simpla a indicilor individuali, pentru a masura scaderea puterii de cumparare a banilor, ca urmare a importului de argint in Europa din America. Carli a considerat doar preturile la trei produse principale (grau, vin, ulei) in anii 1500 si 1750, notate respective cu p, p si p si a calculate variatia lor relativa in decursul celor 250 de ani considerati. Apoi a determinat media aritmetica simpla a celor trei marimi relative, obtinand in felul acesta un indice al preturilor care, dupa cum se stie, se apropie de marimea inversa a indicelui puterii de cumparare a banilor: sau Sfarsitul secolului al XVIII-lea este marcat de contributia lui Sir George Shuckburgh Evelyn care in lucrarea An Account of Some Endeavours to Ascertain a Standard of Weight and Measure (1798) a construit un indice al preturilor pentru perioada 1550 1800, introducand notiunea de an de baza (considerat de el anul 1550). Pentru prima data, alaturi de bunuri, el ia in calcul si pretul unor servicii. La inceputul secolului al XX-lea se semnaleaza contributia lui Joseph Lowe]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statistica - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-statistica_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: UPU unitate preluare urgente Ort ortopedie ATI sectia de anestezie si terapie intensiva (reanimare) CD cardiologie Chir chirurgie Ger geriatrie SBC sectia de boli contagioase Onco oncologie C. Onco cabinet oncologie OG ginecologie Neuro neurologie DV dermato-venerologie Ch. Pl. chirurgie plastica ORL Oto-rino-laringologie Oft oftalmologie Pe data de 1 mai au fost recoltate in total 45 analize ?10. 4% Pe data de 2 mai au fost recoltate in total 42 analize ?9, 7 % Pe data de 3 mai au fost recoltate in total 72 analize ? 16, 7 % Pe data de 4 mai au fost recoltate in total 75 analize ? 17, 4 % Pe data de 5 mai au fost recoltate in total 86 analize ? 20, 0 % Pe data de 6 mai au fost recoltate in total 61 analize ? 14, 2 % Pe data de 7 mai au fost recoltate in total 48 analize ? 11, 1 % In total, in saptamana 1-7 mai, au fost recoltate 429 analize. ? Diagrama facuta pe baza numarului de pacienti Observam ca cei mai multi pacienti dintr-o sectie au fost la de pediatrie, urmatorii au fost la UPU, apoi la Med. Intre 1 si 7 mai 2005 la pediatrie au fost recoltate urmatoarele analize: Observam ca rezultate cel mai apropiate de valoarea medie au fost recoltate in ziua de 1 mai si cel mai departe in ziua de 6 mai. Valorile sub medie s-au inregistrat in zilele de 1, 2, 3 si 4 mai. Valorile deasupra mediei au fost inregistrate in zilele de 5, 6 si 7 mai. -05 Intre 1 si 7 mai, la UPU situatia a fost urmatoarea: In perioada 1-7 mai, la medicala au fost recoltate urmatoarele analize: Daca privim ultimul grafic, observam ca pe data de 3 mai numarul de pacienti a fost mult peste medie, iar pe 1 mai a fost mult sub medie. Media este de 6, 4 pacienti / zi. La laboratorul de urgente vin oamenii ale caror afectiuni au debutat brusc, sau care au neglijat afectiunile si aceasta au ajuns intr-un stadiu avansat. Concluzii: In zilele de sarbatoare (1 mai, 2 mai) si in weekend (6 mai, 7 mai) , numarul pacientilor este mai mic decat in zilele lucratoare. Sunt destul de multi pacienti la sectia de pediatrie, ceea ce inseamna ca foarte multi pacienti sunt copii, lucru care poate fi partial evitat daca parintii lor nu ar neglija nici cele mai mici semne ale afectiunilor. In zilele de sarbatoare oamenii nu au avut o alimentatie corecta. Efectele negative au inceput sa apara dupa cateva zile, de aceea numarul de pacienti a crescut in zilele urmatoare. Oamenii ar trebui sa isi faca periodic controale medicale pentru a fi siguri de starea lor de sanatate.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statistica - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-statistica_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La examenul de capacitate, cei 250 elevi ai unei scoli generale au obtinut la proba de romana rezultatele din tabelul alaturat. ABATEREA MEDIE PATRATICA: ZALINESCU ANDREEA]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statistica Pentru Afaceri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-statistica_pentru_afaceri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Statistica a aparut din nevoia reala de a cunoaste in expresie numerica, diferite activitati, umane, fenomene si procese ale vietii societatii. Fazele importante ale evolutiei statisticii: statistica practica, statistica descriptiva, aritmetica politica, folosirea metodelor matemetice si a calculului probabilitatilor. Statistica studiaza fenomene materiale existente in natura si societate si face parte din acele ramuri ale stiintei care sunt scindate in doua discipline; una se ocupa cu studiul fenomenelor si proceselor din natura si alta cu studiul fenomenelor din societate ceea ce corespunde statisticii social economice. Exista fenomene univoc determinate, care se produc pe baza legilor dinamicii, iar astfel de fenomene se numesc simple sau certe. Exista si fenomene care apar ca rezultat al combinarii complexe a unei multimi dinamice de factori si influente, si ele se numesc fenomene de top colectiv sau fenomene de masa. Statstica studiaza latura cantitativa a fenomenelor de masa, in vederea caracterizarii lor numerice (prin indicatori). Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice care se manifesta in conditii concrete, variabile in timp si spatiu. Totalitatea operatiilor, tehnicilor, procedeelor si metodelor de investigare statistica a fenomenelor ce apartin unor procese de tip stochastic formeaza metoda statistica. Specificitatea metodologiei statistice: observarea: recensaminte, anchete, monografii, sondaje; informatiile culese se prelucreaza si se incheie cu analiza si interpretarea rezultatelor Obiectul statisticiia impus separarea statisticii pe ramuri: teoria statsticii sau bazele statisticii, statistica macroeconomica, statistica de ramura. Concepte de baza folosite in statistica Colectivitatea statistica denumita si populatie reprezinta totalitatea elementelor de aceiasi natura supuse procesului de cunoastere. Colectivitatile statistice pot fi statice si dinamice. Indicatorii variatiei Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupune inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. Unitatile statistice sunt elemente statice si respectiv dinamice. Unitatile statice pot fi simple (sunt elemente constitutive ale colectivitatii) si complexe (tin de forma de organizare economica si sociala). Caracteristicile statistice (variabile statistice sau variabilealeatoare) reprezinta acela insusuri sau trasaturi ale unitatilor ce definesc si delimiteaza intre ele unitatile colectivitatii si care urmeaza a fi inregistrate. Formele concrete se numesc variante sau valori, iar nr. de aparitii ale unei variante intr-o colectivitate se numeste pondere sau frecventa. Clasificarea caracteristicilor statistice: (dupa continut: -de spatiu, timp si atributive (dupa modul de exprimare: cantitative si calitative (dupa modul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statistica Metode De Observare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-statistica_metode_de_observare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: GRUPA 4 - SUCEAVA 2003 - Metode de observare statistica Evolutia activitatii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea si controlul INS. Existenta mai multor metode de observare statistica prezentand particularitati de continut si metodologie face posibila clasificarea lor in functie de mai multe criterii. Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unitati in procesul de observare. In functie de acesta intalnim observari totale si observari partiale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unitatile colectivitatii si, avand in vedere posibilitatile de obtinere a informatiei, observarile totale sunt: recensamantul si rapoartele statistice. Observarile partiale presu pun ca datele sa se obtina numai de la o parte a unitatilor colectivitatii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari partiale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea partii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de agenti economici la care se manifesta fenomenul cercetat. Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice si observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul si structura unei colectivitati statice delimitate ca volum si circumscrise in aceleasi conditii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele si periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele si, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari statistice totale sau partiale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calitatii vietii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel si rapoartele statistice transmise de agentii economici. Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi observari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informational si observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala materie prima a procesului de cercetare prin sistemul informational statistic, in timp ce observarile speciale sunt organizate de catre institutia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare si analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statistici In Romania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-statistica~nume-statistici_in_romania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Definitia statisticii este spune Etimologia: termenul statistica ne trimite la cuvantul status cu sensul de stare politica. Cuvantul statistica este atribuit lui Gottfried Achenwall (1746), ca o stiinta a descoperirii statului, folosit pentru productie sau consum de produse. Este vorba de cu totul alt gen de statistica decat cea de vechi tip Sansovino, adica nu de descrieri ale Statelor ci de operatii migaloase de inregistrare, numarare si masuratoare a diverselor fenomene sociale, demografice, economice, culturale - precum si de efectuarea unor calcule permisand intelegerea comparativa a starilor sociale din diverse regiuni, fie provincii interne ale unei tari, fie chiar de la o tara la alta. Statistica se practica sub forma de numerotare a populatiei si de evidenta a bunurilor materiale (Statistica, edit. Economica, Bucuresti, 2000, pag., autor Elisabeta Jaba). Aceste metode de statisticii se organizau in primele secole de romani, egipteni sau alte popoare pentru numerotarea populatiei. Diverse statisticii aparute la Egiptenii (2650-2190) (practicau inregistrari cu ajutorul Nilometrului, asa numit barometru economic, pentru a masura nivelul Nilului si pe aceasta baza se aprecia fertilitatea Nilului) sau (din motive fiscale, din 2 in 2 ani sa faceau recensamantul aurului si al domeniilor, tot aici gasim si evidentele piramidelor, cu privire la cei care aveau sa-i slujeasca lui Faraon dupa moarte, in lume mortilor). Moise a facut o numerotare a populatiei. Roma antica (500 i. e. n.) Servius Iullius (578-534 i. e. n. ) a atribuit o mare importanta numaratorii populatiei. Cea dintai stire despre organizarea unor asemenea moduri de documentare o avem in legatura cu organizarea la noi a Regulamentelor Organice, de fapt prima incercare de modernizare a Principatelor. Se stie astfel ca aceste Regulamente prevedeau organizarea unor secsii de statistica pe langa Departamentul treburilor dinlauntru, cu sarcina sa execute periodic catagrafiile necesare mai ales din punct de vedere fiscal si pentru reglementarea drepturilor de stramutare a saranilor dintr-un sat in altul, ingaduite doar la cinci ani o data, cu prilejul efectuarii catagrafiilor. Aceste catagrafii erau inscrieri in cataloage stabilite nominal, sat de sat si gospodarie de gospodarie, a tuturor celor care puteau fi exploatasi fiscal prin dajdii si bir. Stabilite periodic, ele formeaza un izvor de informasii extrem de lamuritor din multiple puncte de vedere, nu numai demografic ci si economic. Textele acestor categorii nu au fost insa publicate si parte din ele s-au si pierdut, ramanandu-ne din intamplare doar cat a putut copia din ele Ion Donat, care le-a si supus unor prelucrari statistice, cartografiind rezultatele obtinute, operatie care fusese de fapt inceputa de Anton Golopentia fara sa poata fi dusa la bun capat. De la Ion Donat ne-au ramas insa lucruri care se continua azi, o parte din ele fiind chiar ajunse la stadiul in care pot fi tiparite, cum e de pilda cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

