<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:14:01 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Autorizarea Si Reglementarea Bancilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-autorizarea_si_reglementarea_bancilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Obiectivul central al activitatii de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a bancilor il constituie realizarea stabilitatii si viabilitatii intregului sistem bancar prin stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si urmarirea respectarii cu strictete a acestora, precum si prin asigurarea eleiminarii din sistem a bancilor neviabile. Prin urmare, rolul supravegherii prudentiale a bancilor este acela de a preveni riscul sistemic, avandu-se insa in vedere respectarea autonomiei fiecarei banci in organizarea si desfasurarea activitatii sale pe baze concurentiale. Problemele fundamentale ce stau in atentia sectorului bancar privesc atat dezvoltarea si cresterea eficientei acestuia cat si restructurarea si solutionarea portofoliului de credite neperformante, care continua sa inregistreze niveluri ridicate. Aceasta presupune din partea BNR o abordare strategica a problemelor sistemului bancar care s-a concretizat, pana in prezent, in consolidarea sistemului printr-o politica prudenta de autorizare de noi banci, in asistenta acordata la privatizarea a doua banci cu capital de stat (BRD, Banc Post), participarea la restructurarea altor doua (Banca Agricola, Bancorex), instituirea unui regim sever de supraveghere sau retragerea autorizatiilor de functionare unor banci aflate in incapacitate de plata (Credit Bank, Banca Dacia Felix). In ultimii ani sectorul bancar romanesc s-a dezvoltat rapid, numarul bancilor crescand de la 8 banci existente la data intrarii in viguare a Legii nr 33/1991, la 36 banci persoane juridice romane (inclusiv CEC, Credit Bank, Banca Dacia Felix) si 9 sucursale ale unor banci straine la finele anului 1998. In cadrul bancilor, 6 sunt cu capital majoritar de stat (BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD, Banc Post, Eximbank) si 29 au capital privat strain si/sau roman. CEC- ul inclus in categoria bancilor, ocupa o pozitie speciala in cadrul sistemului bancar romanesc, fiind singura entitate bancara cu capital integral de stat supusa dispozitiilor unei legi proprii. Sistemul bancar romanesc s-a caracterizat si in 1998 prin concentrare si segmentare. Desi numarul institutiilor bancare a crescut de circa 7 ori din 1991 pana in 1998, piata bancara autohtona era inca dominata, in decembrie 1998, de 4 banci mari cu capital majoritar de stat (BCR, Banca Agricola, Bancorex, BRD, CEC). Cele 4 banci detineau 62% din totalul activelor sistemului bancar iar CEC 9, 8%, ocupand din acest punct de vedere, a treia pozitie pe piata bancara. Pozitia dominanta a celor 5 banci in cadrul sistemului bancar romanesc este dovedita si de faptul ca, la sfarsitul anului 1998 acestea detineau 56% din capitalul social varsat si 72, 3% din depozite. Banca nationala agreeaza, in cadrul legal existent, infiintarea de sucursale si filiale ale unor prestigioase banci straine, acestea avand un rol important in extinderea gamei de servicii bancare si in imbunatatirea calitatii lor. Cotele individuale de piata detinute in 1998 de sucursalele]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Banca Centrala Europeana</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-banca_centrala_europeana.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: a) Singulara deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat; b) Complexa datorita faptului ca reprezinti varful sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), care influenteaza bancile centrale nationale. Banca Centrala Europeana trebuie analizata prin prisma a doua caracteristici de baza: este o banca centrala si o institutie supranationala. se poate implica in mentinerea stabilititii preturilor si a resurselor umane Instututie supranationala pentru ca: organizeaza relatiile monetare intre mai multe tari cum a facut si Sistemul Monetar European (SME) lansat in 1979 si care a supravietuit pana la aparitia euro este banca centrala a 11 state din Uniunea Europeana este instanta federala in UE Aceasta detine acelasi titlu ca si FED in Statele Unite ale Americii. CAPITOTUL I Etapele catre moneda unica BCE pune bazele unei cooperari economice si monetare intre statele membre si reprezinta o etapa spre o integrare politica. 1. Inceputurile cooperarii monetare a) Primele proiecte au aparut o data cu Planul Barre depus in februarie 1969 la cererea Comisiei. Acesta prevedea: interdependenta intre integrarea economica si monetara convergenta performantelor economice a coordonarii politicilor bugetare si monetare Planul Werner din 1970 se axeaza pe concluziile Barre iar perspectiva sa generala era uniunea economica si monetara. Principalele conclizii: sa fie pastrate, dar pe langa acestea sa fie creata o moneda unica. uniunea economica si monetara are nevoie de o convergenta a economiilor nationale; miscarile de capital trebuiesc sa fie totale si fara restrictii; fixarea totala si irevocabila a paritatilor intre monede; simbolurile monetare nationale Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe conceptiile planului Werner dar au intampinat greutati in cursul crizei care a afectat anii 1970. b) Adaptarile in fata crizei din anii 70 Ordinul monetar international de la Bretton-Woods s-a dizolvat la sfarsitul anilor 1960. La 15 august 1971 presedintele Statelor Unite, R. Nixon, suspenda convertibilitatea dolarului in aur; deci Sistemul Monetar International era muribund. CEE a prezervat in ciuda eveni-mentelor interdependenta si solidaritatea intre monedele statelor membre. In 1972 la Paris se discuta de uniunea economica si monetara prevazuta pentru sfarsitul deceniului si a fost lansat Fondul European de Cooperare Monetara (FECOM) la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg. FECOM, institutie de tip federal, avea urmatoarele functii: gestionarea coordonata a preturilor de schimb era un mecanism de multilateralizare si compensare a Bancilor Centrale din cadrul Comunitatii gestionarea creditelor pe termen scurt intre statele membre In octombrie 1973 are loc criza perolului care a dus la stagnarea planurilor CEE, iar abea in 1979 la summit-ul de la Brena se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Banca Inter Americana De Dezvoltare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-banca_inter_americana_de_dezvoltare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Banca Inter-Americana de dezvoltare (BID) a fost infiintata in 1959, la initiativa Statelor Americane de catre 19 tari din America Latina, Caraibe si Statele Unite. Sediul este la Washigton DC. In prezent banca are 46 de membri: 28 regionali si 18 neregionali. Regulamentul bancii stipuleaza faptul ca imprumuturile bancii nu trebuie sa depaseasca capitalul total si rezervele. Pentru tarile Imprumutatoare se acorda imprumuturi pe termen lung de 15-20 ani. Banca estimeaza ca investitia totala asociata in proiecte este de 3 ori mai mare. Pana in prezent Japonia este cel mai mare confinantator al BID. Tarile imprumutatoare se impart in 4 categorii dupa marime si dupa venitul pe cap de locuitor. Primele 2 grupe sunt formate din : Argentina, Brazilia, Mexic si Venezuela (grupa A) si Peru, Columbia si Chile (grupa B) De cativa ani banca nu se mai ocupa exclusiv de finantarea proiectelor, ci se concentreaza asupra ajustarilor structurale. Astfel mai mult de un sfert din imprumuturi sunt destinate reformelor economice si imbunatatirii acesteia. Initiativa Presedintelui Bush, Actiunea pentru cele doua Americi a dus la o reducere a poverii datoriei si o revitalizare a investitiilor pe continentul latino-american. BID-ul a sprijit cu imprumuturi sectoarele cu sanse de redresare. BID-ul administreaza cateva fonduri speciale destinate imprumuturilor in conditii speciale, fonduri constituite prin contributii ale celor mai bogate tari din regiune. Una dintre facilitatile BID este Fondul pentru Operatii Speciale (FOS) care acorda imprumuturi pe termen lung (20-40 ani), cu perioade mari de gratie. Imprumuturile se acorda cu dobanda, dar la nivel redus. In anul 1986 a fost infiintata Corporatia Inter-Americana pentru Investitii (CII/IIC) cu un capital achitat de 200 miliarde dolari, avand drept scop sustinerea intreprinderilor private, prin participare la capitalu de risc si prin imprumuturi. In sectorul privat BID se axeaza pe investitii echilibrate in firme de export mici si mijlocii, prin imprumuturi pe termen de 20 ani, in valoare de 30-50% din costurile proiectelor. In momentul de fata, se manifesta o deschidere deosebita din partea bancii in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi pentru sectorul privat, deoarece multe tari din America Latina sunt in curs de privatizare a intreprinderilor de stat.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Creditarea</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-creditarea.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Art. 12 Societatile bancare li se interzice sa incheie contracte sau intelegeri, sa adopte practici de orice fel care le-ar asigura pozitii dominante pe piata monetara, financiara sau valutara ori sa se angajeze in operatiuni pentru a obtine neloial avantaje pentru ele sau pentru terte persoane Art. 15 In acivitea lor, societatile bancare se vor opune reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere a societatilor bancare Art. 19 Prin credit de termen scurt se intelege orice fel de operatiune de imprumut de sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 luni. Imprumuturile a caror durata de rambursare este intre 1 an si 5 ani sau credite pe termen mediu, iar cele care depasesc durata de 5 ani sunt credite pe termen lung. La acordarea creditelor, societatile bancare vor urmari ca solicitantii sa pezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadenta. In acest scop, acestea pot cere solicitantilor garantarea imprumuturilor cu bunuri mobile sau imobile. Art. 20 Dupa aprobarea unui credit, societatile bancare nu pot anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de furnizarea de catre debitor a unor date nereale, si numai expirarea unui termen de preaviz de minimul 5 zile, care va fi comunicat in scris debitorului. Societatiole bancare pot intrerupe imediat, fara preaviz, utilizarea de catre debitor a unui credit aprobat, in cazul in care debitorul a incalcat conditiile dcontractului de credit sau in cazul in care situatia economica si financiara a acestuia nu mai asigura conditii de rambursare. Art. 21. toate operatiunile de credit si garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in toate documentele contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii. Copiile acestor documente vor trebui pastrate. Legea nr. 34/1991 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei Art. 1 Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica mionetara si de credit, in cadrul politicxii economice si financiare a statului, cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationale. Banca Nationala a Romaniei este organ al statului si are personalitate juridica. Art. 2 Banca Nationala a Romaniei participa, in numele statului, la tratative si negocieri externe in probleme financiare, monetare si de plati; Banca Nationala a Romaniei poate negocia si incheia acorduri privind imprumuturi pe termen scurt si efectuarea de operatiuni de swap cu bancile centrale, bancile comerciale si institutiile monetare internationale, cu conditia rambursarii lor in termen de 1 an si a inrergistrarii lor in rapotul anual al Bancii Nationale a Romaniei. Art. 3 alin 1 Banca Nationala a Romaniei este in drept sa ceara tuturor institutiilor de credit si financiare sa-i furnizeze documentele si informatiile necesare pentru exercitarea functiilor sale. Art. 19 In cadrul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Creditul Bancar Abordare Generala</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-creditul_bancar_abordare_generala.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca; Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin; Linii de credit; Imprumuturi de la banca; Descoperit de cont; Reesalonarea platilor. (Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana fizica. Nota: In cele ce urmeaza, vom aborda tematica prezentului referat, raportandu-ne la debitor ca la o societate comerciala, pentru a putea trata in mod mai general aspecte legate de modul de analiza al dosarului de creditare. Ce este analiza creditului? Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienti potentiali buni. In opinia oamenilor de stiinta care s-au ocupat de-a lungul anilor de studiul fenomenului creditarii, intrbarile esentiale la care este indicat sa se gandeasca analistul de credite sunt: 1. Doreste banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant de credit? Aceasta intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a reputatiei respectivului solicitant. 2. Trebuie ca banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant? Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau de manager. 3. Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat ar dori el)? Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a creditului. 4. Poate societatea comerciala sa ramburseze imprumutul? Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societatii comerciale, precum si a riscului creditului. 5. Ca ultima posibilitate, din ce alte surse poate fi rambursat creditul, in cazul in care societatea comerciala nu va putea sa faca acest lucru? Aceasta necesita o evaluare a garantiei. Datorita nivelului inalt al indatorarii raportate la capitalul bancii, constituirea creditului nu admite erori. Intregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales analistii de credite trebuie sa actioneze conform celor mai inalte standarde. Daca deprinderile profesionale si tehnicile nu au la baza o cultura serioasa privind creditele, nu vor putea fi evitate, in cazul luarii deciziei de creditare, capcanele obisnuite. O banca poate deveni rapid neprofitabila sau chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzatoare privind creditele, care au ca rezultat active neperformante. Sistemul de gestionare al creditelor pune accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii. Solvabilitatea Analiza solvabilitatii are trei functii importante: sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii prin gasirea unor clienti solvabili; sa evalueze cererile pentru noi credite; sa]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Credit Bancar</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-credit_bancar.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau particulara ale carei functiuni principale sunt: efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de transferuri in conturile deschise la alte banci; In sistemul de common law o institutie e considerata ca fiind o banca daca activitatea sa indeplineste trei caracteristici esentiale: plata cecurilor trase de catre clientii sai; tinerea de conturi curente pentru clientii sai. In legislatia bancara, literatura de specialitate si practica bancara se utilizeaza frecvent notiunea de aparat bancar si sistem bancar. Prin aparat (retea) bancara se intelege ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare social-economic. In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele. in centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca centrala (Nationala) care exercita si coordoneaza politica monetara, valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari legale in aceste domenii. Al doilea nivel il constituie celalalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri, institutii de credit specializate (banci agricole, mestesugaresti, miniere, etc. ) sau institutii specializate pe unele operatii apecifice (banci financiare sau ipotecare). Daca banca centrala este, in general, de stat sau cu capital de stat, celelalte banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate sub forma unor societati pe actiuni. Notiunea de activitate bancara defineste operatiile si tranzactiile active si pasive efectuate in aparatul bancar. Astfel, banca centrala exercita operatiuni privind emisiunea monetara, concentrarea rezervelor banesti ale bancilor comercile si acordarea de credite acestor banci, influentarea volumului si costului creditului, acordarea de imprumuturi statului si pa strarea tezaurului public. In acelasi timp, celelalte banci efectueaza mai ales operatii de atragere a mijloacelor banesti temporar disponibile in conturi ale clientilor-persoane fizice sau juridice-de acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente intre conturile clientilor si de transferuri de conturi deschise la alte banci, de emitere de instrumente de credite si de efectuare de tranzactii cu acestea, vanzarea si cumpararea de valori si alte operatiuni valutare. Operatiunile pasive: societatile bancare pot efectua operatiuni de depozite la vedere si la termen in cont, cu numerar si cu titluri constand in atragerea resurselor banesti de la persoane juridice si fizice, in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti au ca scop constituirea disponobilitatilor necesare pentru a efectua operatiuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca operatiune activa o constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul operatiunilor pasive. Deosebirea esentiala intre imprumutul civil si creditul bancar consta in aceea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Credit De Linie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-credit_de_linie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aprobarea Adunarii perevde a actionarilor prin care se imputerniceste conducerea societatii sa contracteze credite si sa gajeze cu activele societatii; Situatia creditelor si dobanzilor telex 478 / 31. 08. 1995; Bilant 31. XII. 1997, balanta, ridicatori baritate; Balanta 31. XII. 1998, ridicatori baritate, situatia verificata garantarii creditului; Evaluarea creditelor 1999; Evaluarea cheltuielilor; Program de furajare; Situatia previzibila a realizarii productiei marfa in anul 1999; Situatia consumurilor de furaje; Program de livrari 1999; Nivele de productie 1999; Flux de incasari si plati 1999; Grafic de acordare si rambursare 1999; Contract ipoteca plus asigurare; Bilet la ordin; Fisa de date; Situatia garantiilor prezentate; Testul R; Scoring de risc managerial; Comision analiza documentatie credit 200. 000 lei; Referat analiza; Fisa dosarului de credit; Referat prezentare Comitet de credit; Contract credit. Societatile bancare O banca este o institutie careia i se acorda permisiunea d a efectua tranzactii cu bani. O companie este banca, daca este recunoscuta oficial, ca banca. Potrivit reglementarilor care guverneaza activitatea bancara din tara noastra Societatile bancare sunt persoane juridice al caror obiect principal de activitae il constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice si fizice, sub forma de depozite sau instrumente negociabile, platibile la vedere sau la termen, precum si acordarea de credite. (Legea nr. 33 / 1991). Principalele functii ale unei banci Sa atraga depozitele banesti ale clientilor, persoane fizice si juridice; Sa permita clientilor sa-si retraga banii sau sa-i transfere in alte conturi; Sa acorde imprumuturi clientilor care solicita credite, folosind depozitele atras (plasarea de fonduri). In practica bancara moderna, acordarea de credite este o functie foarte importanta. O banca este o companie care este autorizata de banca centrala sa desfasoare cele trei functii mentionate mai sus. Realizarea acestor functii se va face mult mai usor daca banca indeplineste urmatoarele conditii referitoare la activitatea sa: mentine increderea clientilor; inregistreaza toate tranzactiile; asigura confidentialitatea bancara, dovedind discretie fata de afacerilor clientilor. Standarde bancare internationale Bancile din Romania sunt preocupate de atingerea standardelor bancare internationale in scopul recunoasterii lor de catre comunitatea bancara internationala si de catre clienti, ca banci cu un bun renume. Exista doua documente deosebit de importante in care sunt precizate standarde privind desfasurarea activitatilor bancare. Primul document este Conventia de la Basel, care abordeaza problema capitalului bancilor, iar al doilea este intitulat A Doua Directiva de Coordonare Bancara a Uniunii Europene si se refera la acordarea de licente bancilor. Aceste standarde internationale vor fi discutate in cadrul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaluarea Unei Societati Cu Obiect De Activitate Bancar Banca Transilvania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-evaluarea_unei_societati_cu_obiect_de_activitate_bancar_banca_transilvania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Capital social subscris Total pasiv Dobanzi de primit si venituri asimilate Dobanzi de platit si cheltuieli asimilate Venituri din comisioane Cheltuieli cu comisioane Rezultatul activitatii curente dupa impozitare Rezultatul activitatii extraordinare dupa impozitare Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Rezultatele financiare la data de 31. 12. 2006 Casa, disponibilitati la banci centrale Creante asupra institutiilor de credit Creante asupra clientelei Obligatiuni si alte titluri cu venit fix Actiuni si alte titluri cu venit variabil Participatii Parti in cadrul societatilor comerciale legate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Capital subscris nevarsat Alte active Cheltuieli inregistrate in avans si venituri angajate Total activ Datorii privind institutiile de credit Datorii privind clientela Datorii constituite prin titluri Venituri inregistrate in avans si datorii angajate Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii subordonat eCapital social subscris Prime de capital Rezerve Rezerve din reevaluare Actiuni proprii (-) Rezultatul reportat - Profit - Pierdere Rezultatul exercitiului financiar - Profit - Pierdere Repartizarea profitului Total pasiv]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Falimentul Bancar</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-falimentul_bancar.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Persoanele supuse procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului 2. Conditiile obligatorii pentru aplicarea reglementarilor privitoare la faliment 3. Procedurile aplicabile unei persoane aflate in imposibilitatea de respectare a angajamentelor asumate 4. Organele care aplica procedura reorganizarii judiciare si a falimentului 5. Falimentul bancar 1. Persoanele supuse procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului 1. 1. Comerciantii persoane fizice care isi desfasoara activitatea comerciala in conformitate cu prevederile Decretului - Lege nr. 54/1990. 1. 2. Societatile comerciale Precizari: Prezenta reglementare se aplica in egala masura filialelor societatilor comerciale straine - persoane juridice romane. 50 Procedura falimentului bancar este in principal reglementata de Legea nr. 83/1998, completata cu dispozitiilr Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Procedura falimentului stabilita prin Legea nr. 64/1995 nu se aplica: - societatilor comerciale cu capital majoritar de stat pentru care Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere financiara (pe perioada cat acestea se afla sub incidenta acestor proceduri); - regiilor autonome (pentru care se va stabili prin lege o procedura speciala aplicabila in caz de insolvabilitate, in acord cu regimul general al proprietatii publice). 2. Conditiile obligatorii pentru aplicarea reglementarilor privitoare la faliment a) Datoriile sa fie de natura comerciala; b) Comerciantul sa fie in imposibilitate de a face fata datoriilor sale; c) Comerciantul sa fie in imposibilitate de a face fata datoriilor sale cu sumele de bani disponibile. Precizare: Insuficienta disponibilitatilor banesti se refera la soldul creditor al contului bancar si la numerarul din casierie. Nu vor fi luate in considerare la aprecierea sumelor de bani disponibile urmatoarele instrumente financiare: - efectele de comert; - valorile mobiliare incasabile la vedere. 3. Proceduri aplicabile unei persoane aflata in imposibilitate de respectare a angajamentelor asumate Legea instituie doua proceduri distincte: - reorganizarea judiciara, avand ca scop redresarea economica a debitorului si plata pasivului sau; - falimentul, avand ca scop lichidarea averii debitorului si plata tuturor datoriilor sale comerciale. 51 3. 1. Reorganizarea judiciara In cazul reorganizarii, societatea comerciala va fi condusa de aceiasi manageri, insa in cazul in care judecatorul sindic va aprecia ca redresarea societatii depinde de schimbarea acestora, vor fi numiti alti manageri. De asemenea, societatea comerciala se va supune unui plan de reorganizare, al carui scop este asigurarea posibilitatilor societatii de plata a datoriilor. In cazul in care planul de reorganizare reuseste, societatea comerciala isi va continua activitatea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Finante</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-finante.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Care sunt diferentele intre instrumentele financiare si bancare? 11 Cate forme de control financiar cunoasteti? 12 Finantele constituie o ramura a stiintelor economice si au ca obiect de studiu: . La alegere de interpretat din punct de vedere economico-financiar una dintre caracteristicile finantelor. 13 Sistemul financiar bancar cuprinde: . si. Definiti politica financiara (schematic). Enumerati trasaturile politicii financiare. Enumerati obiectivele politicii financiare. Care sunt elementele unui impozit? Enumerati principiile care stau la baza impunerii. Clasificarea impozitelor. Prezentati schematic evaluarea materiei impozabile. Care sunt avantajele si dezavantajele impozitelor directe. Care sunt resursele bugetului administratiei-centrale de stat? Ce sunt resursele financiare publice? Cum se clasifica ele? Care sunt factorii care determina cresterea resurselor financiare publice? Raspunsuri - Diviziunea sociala a muncii care a dus la cresterea productivitatii, a schimbului, a aparitiei proprietatilor private si a claselor sociale si apoi la aparitia statului. Aparitia primelor functii publice. Aparitia economiei de schimb prin care statul va incepe sa foloseasca resursele banesti pentru acoperirea cheltuielilor publice ducand astfel la aparitia primelor elemente de finante. Delimitarea functilor statului a) Functia interna. b) Functia externa. a) Expresia de finante publice este asociata cu statul, unitatile administrativ teritoriale si alte institurii de drept public. b) Fiantele private sunt asociate cu intreprinderile, bancile si societatile de asigurare privata. c) Resursele necesare realizarii si functionarii sarcinilor statului se procura de la persoane fizice si juridice in principal prin masuri de constrangere luate de autoritatile publice. d) Impotriva statului nu se pot lua masuri de executare silita. e) Statul poate lua anumite masuri in legatura cu moneda nationala, pe cand intreprinderile private nu pot influenta legal aceasta moneda, pe care si ele o folosesc. f) Finantele publice au ca scop acoperirea nevoii generale a societatii, pe cand finantele private au ca scop obtinerea de profit. g) Gestiunea finantelor publice este supusa drept public, iar gestiunea finantelor private este supusa drept comercial. Pedeapsa: a) Expresia de finante publice este asociata cu statul, unitatile administrativ teritoriale si alte institurii de drept public. b) Fiantele private sunt asociate cu intreprinderile, bancile si societatile de asigurare privata. c) Resursele necesare realizarii si functionarii sarcinilor statului se procura de la persoane fizice si juridice in principal prin masuri de constrangere luate de autoritatile publice. d) Impotriva statului nu se pot lua masuri de executare silita. e) Statul poate lua anumite masuri in legatura cu moneda nationala, pe cand]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Finante Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-finante_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Evaziunea fiscala constituie la momentul prezent un fenomen economic si social complex. Este imperios necesar, pentru toate statele lumii, ca urmarile nocive ale acestui fenomen sa fie limitate, micsorate, sa-si piarda din anvergura, in conditiile in care a devenit clar pentru toata lumea ca ele nu pot fi eradicate. Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si in ultima instanta, pe fiecare dintre noi, contribuabili onesti. Existand mai multe interpretari, denumiri si acceptiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul frauda, frauda ilegala, evaziune internationala, frauda legala, evaziune internationala, frauda prin lege, economie subterana. Nu doar terminologia constituie un element de confuzie, ci si legea ambigua, granita dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 24. 10. 1994, in primul sau articol, considera evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine Motivele pentru care in Romania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite: multiplele imperfectiuni si particularitati in domeniul legislatiei fiscale, organizarea activitatii fiscale, nefolosirea metodei contabilitatii nationale pentru evidenta macroeconomica, evaziunea masiva realizata de diferite grupuri de interese si agenti economici aparuti doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidentialitatii bancilor s. a. In Romania nu se poate spune ca evaziunea fiscala a fost importata, insa acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmaresc afacerile proprii sub obladuirea unor guvernari trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilatie, cultura si constiinta civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica. S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii: cei care, exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Incasari Si Plati</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-incasari_si_plati.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Operatiile de incasari si plati la FRC Corabia se efectueaza atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor deschise de unitatea patrimoniala - SDFEE Slatina la Trezoreria Corabia si la Banca Comerciala Romana - Agentia Corabia, ceea ce este cunoscut sub denumirea de decontari fara numerar sau prin virament. De altfel, tendinta generala este ca decontarile in numerar sa-si piarda treptat popularitatea si sa fie inlocuite cu alte mijloace de plata cunoscute sub denumirea de instrumente de plata fara numerar. Aceasta elimina dezavantajele folosirii numerarului in sensul ca sumele mari in numerar necesita spatii voluminoase de depozitare si prezinta riscuri in manevrare, cum este cazul distrugerilor accidentale, furturilor s. a. In vederea realizarii unui asemenea deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind cecul, cambia si biletul la ordin, avandu-se in vedere standardele internationale si studiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra. Conturile deschise la banci asigura efectuarea categoriilor de operatii care se refera la : valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Pentru fiecare din categoriile de operatii amintite se utilizeaza cate un cont sintetic de gradul I sau II, asa cum se prezinta in continuare, in ordinea in care sunt simbolizate in Planul general de conturi, in grupa 51 Conturi la banci. 1. Contabilitatea valorilor de incasat In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre incasare, inclusiv spre scontare. Organizarea contabilitatii valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului sintetic cu aceeasi denumire si simbol 511, care se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II : 5112 Cecuri de incasat , 5113 Efecte de incasat  si 5114 Efecte remise spre scontare. Aceste conturi de bilant au functie contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare, inscriindu-se la doua posturi bilantiere, primul la Casa si conturi la banci, iar celelalte doua la Investitii financiare pe termen scurt  si aceasta datorita continutului lor economic. 2. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente de la banci Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte, concentrarea disponibilitatilor banesti, iar pe de alta parte efectuarea platilor fara numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in contabilitate a acestor operatii se utilizeaza la FRC Corabia contul sintetic 5121 Conturi curente la banci in lei si 5125 Sume in curs de decontare Conturile amintite au functia contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Moneda Si Cedit Convertibilitatea Monedei Nationale Si A Monedelor Internationale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-moneda_si_cedit_convertibilitatea_monedei_nationale_si_a_monedelor_internationale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aristotel considera ca lucrurile care se schimba intre ele trebuie sa fie compatibile intr-un anumit fel unele cu altele fapt pentru care a fost inventata moneda. Moneda are la ea insasi valoarea bunurilor si serviciilor ce se pot procura cu ea, fiindu-i specifica functia social-economica de exprimare a valorii tuturor celorlalte marfuri. Cu moneda se exprima preturi care sunt expresia monetara a valorii; moneda constituie masuratoarea comuna pentru aflarea pretului tuturor lucrurilor. Sistemul monetar romanesc a constituit la schimbarea esentiala a valorii si calitatii bunului ca unitate monetara a Romaniei. Unitatea monetara nationala este consacrata in prezent si de prevederile Legii Nr. 34/1991 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei care la Art. 10 stipuleaza unitatea monetara a Romaniei este leul, cu subdiviziunea banul, iar Banca Nationala a Romaniei este mica institutie autorizata sa emita bancnote metalice in Romania. S-a pus in circulatie bancnote cu valoare ridicata de 50. 000, 100. 000, 500. 000 lei banca de emitere trebuind sa se adapteze la permanenta si substantiala oferta de moneda si la nevoile economiei nationale. Bancnotele puse in circulatie- cu chipul lui Nicolae Grigorescu, George Enescu, Aurel Vlaicu, reflecta procesul de depolitizare a instrumentului monetar, tendinta care se reflecta si in practica monetara a altor state. In contextul actual sporeste rolul bancii de emisiune, in primul rand in sistemul economiei monetare, intrucat nu poate fi conceputa existenta unui stat si a unei economii nationale fara o unitate a sa caracteristica prin stabilitate si fara o banca de emisiune cu o statornica preocupare de inbunatatire a climatului monetar national. Sistemul monetar a evoluat permanent, perfectionarea lui parcurgand cronologic faza formelor primitive a monedelor matalice, apoi cea superioara a biletelor de banca si a cecului, culminand cu faza actuala a monedei electronice. In prezent se manifesta tot mai accentuat tendinta inlaturarii din circulatie a monedei efective, adica a monedei scriptuale care prezinta avantajul unei circulatii mai rapide, fara efort sau risc in manipulare, constituind pentru statele occidentale dezvoltate forma ideala a monedei. Pana dupa primul razboi mondial, sistemele monetare nationale s-au bazat pe etalonul aur moneda si au avut urmatoarele caracteristici: exista convertibilitatea libera si nelimitata a bancnotelor in monezi de aur, iar aurul circula liber atat pe piata interna, cat si in exterior In perioada 1900 1989, sistemul monetar roman a suportat urmarile celor doua razboaie mondiale, apoi restructurarile impuse de noul regim politic. Incepand cu anul 1990 are loc o necesara reforma a sistemului monetar si a emisiunii monetare, determinata de trecerea economiei romanesti la o economie de piata. Reforma monetara reprezinta o modificarea sau inlocuire a legii monetare si a altor acte normative privind elemente ale sistemului banesc dintr-o]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Notiunea De Finante Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-notiunea_de_finante_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Nevoile si interesele publice se realizeaza de catre stat, in principal si uneori exclusive prin bani. Intr-adevar cheltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot efectua decat in bani. Fara bani nu exista nici finante publice. Aceasta caracteristica exolica si preocuparea pentru etimologia cuvantului, finante. Dupa cate se pare, notiunea de finante provine de la cuvintele latinesti, fiare sau, finis, care se traduc prin a termina, a incheia un diferend, o actiune judiciara in legatura cu plata unei sume de bani. Se crede ca din aceste cuvinte latinesti s-a nascut notiunea, finance folosita in Franta in secolele XV-XVI, care avea mai multe intelesuri si anume: sume de bani, resurse banesti, venit al statului, iar, les finances Finantele publice reprezinta forma banesca a relatiilor economice, in procesul repartitiei produsului social si venitului national in cadrul indeplinirii functiilor statului. 1 Continutul social, economic si in secial juridic al relatiilor financiare, functiile si importanta lor sunt cateva din problemele fundamentale ale stiintei dreptului financiar. Ioan Condor, Drept fiscal si financiar, Edit. Tribuna economica, Bucuresti 1996, p. 50; Gaston Jeze, Cours de finances publiques, Edit. M. Giard, Paris, 1929, p. 2 Dan Drosu Saguna, Drept financiar si fiscal, Edit. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 69. In fiecare oranduire, finantele au avut un anumit continut de clasa si functii specifice conditiilor politice, sociale si economice in care au aparut si s-au manifestat. Sub aspect istoric, notiunea de finante publice a evoluat suportand, de-a lungul timpului, schimbari multiple si profunde. In cercetarea jtiintifica juridica a notiunii de finante publice s-au conturat 2 conceptii: notiunea clasica si notiunea moderna a finantelor publice. 1 Notiunea clasica de finante publice Aceasta conceptie este legata de liberalismul politic, fiind specifica perioadei de dezvoltare economico- sociala de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Conform acestei conceptii, statul liberal este preocupat mai putin de activitatile private, limitandu-si interventia la functiile sale traditionale, si anume: apararea nationala, diplomatie, ordine publica si justitie. Au existat 2 motive pentru care statul nu a intervenit in activitatea agentilor economici: 2 In primul rand activitatea economica se afla inca sub influenta muncii manuale, industria eara predominant manufacturiera, schimbul de marfuri fiind restrans ca valoare. In al doilea rand interventia statului in activitatea economica necesita resurse financiare neputandu-se limita aceasta interventie numai la planificari, dispozitii date agentilor econpmici etc. Viata economica se desfasoara in conformitate cu principiul, laisser faire, laisser passer. Cheltuielile publice trebuiau reduse la minimum. Conceptia, guvernului ieftin isi gaseste suportul in teza potrivit careia progresul social-economic reclama utilizarea venitului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Piata Bancara</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-piata_bancara.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Nationale a Romaniei nr. 10/1999; Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 6/1998 privind notificarea deschiderii in Romania de reprezentante de catre bancile straine; Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, modificate de Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2001; Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2000 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor straine; Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, aprobata si modificata de Legea nr. 88/1997, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/1999 aprobata de Legea nr. 301/2001, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2000 aprobata de Legea nr. 303/2001; Legea nr. 83/1997 privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar, modificata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/1997 privind destinatia sumelor incasate de Fondul Proprietatii de Stat in cadrul procesului de privatizare a societatilor comerciale la care statul este actionar, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/1999 aprobata de Legea nr. 299/2001, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/1999 si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2000, 82 aprobata de Legea nr. 371/2001; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele masuri premergatoare privatizarii bancilor, astfel cum a fost aprobata de Legea nr. 409/2001; Hotararea Guvernului nr. 387/1999 privind organizarea si functionarea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare, modificata de Hotararea Guvernului nr. 29/2000. Normele legale reglementeaza: 1. Sistemul bancar roman 2. Banca Nationala a Romaniei 3. Societatile comerciale bancare 4. Privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar 5. Agentia de Valorificare a Activelor Bancare 6. Fondul de garantare a depozitelor 1. Sistemul bancar roman Dupa anul 1990 s-a revenit asupra conceptiei clasice, organizandu-se un sistem bancar pe doua nivele: pe de o parte, Banca Nationala a Romaniei cu rol de banca centrala a statului roman, care nu mai este investita cu atributii de banca comerciala si, pe de alta parte, societatile comerciale bancare. Totodata, s-a creat cadrul legislativ pentru privatizarea bancilor de stat incepand cu anul 1998. Bancile importante la care statul este actionar pot deveni banci comerciale private atat cu capital roman cat si cu capital strain. 2. Banca Nationala a Romaniei Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata in 1880 ca societate pe actiuni cu capital public si privat. In anul 1901 s-a aprobat vanzarea cotei detinute de stat in Banca Nationala, aceasta devenind o banca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Principiile Procedurii Bugetare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-principiile_procedurii_bugetare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea sa, incheierea, controlul si aprobarea executiei bugetare. Elaborarea proiectului bugetului de stat, prima etapa a procedurii bugetare, cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului public national. Potrivit practicii internationale, insitutia specializata in elaborarea proiectului de buget este fie Ministerul Finantelor, in Europa, fie biroul bugetar care functioneaza pe langa presedintele executivului, situatie specifica S. U. A. In statele europene, lucrarile privind elaborarea bugetului sunt pregatite de aparatul Ministerului Finantelor, care intocmeste un anteproiect ce are la baza evaluarea veniturilor si cheltuielilor bugetare dupa metode care difera de la o tara la alta si de la o etapa la alta si anume: metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau a diminuarii si metoda evaluarii directe. Metoda automata sau a penultimei este o metoda mai putin laborioasa si consta in evaluarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe baza rapoartelor obtinute in penultimul an, ceea ce este de natura a nu reflecta realitatea. Metoda majorarii sau a diminuarii consta in determinarea volumului si structurii veniturilor si cheltuielilor bugetare pe baza stabilirii ratei medii anuale de crestere sau descrestere a veniturilor, respectiv a cheltuielilor bugetare, pornind de la analiza rezultatelor executiei bugetare din anii precedenti, insa nici aceasta metoda nu tine seama de impactul oscilatiilor de preturi si proceselor inflationiste asupra bugetului de stat. O metoda superioara de elaborare a bugetului este metoda evaluarii directe, metoda ce consta in evaluarea fiecarei categorii de venituri, respectiv cheltuieli, pornind de la cheltuielile aprobate in anul curent si de la previziunile privind dezvoltarea economiei in perioada urmatoare, conform programului guvernamental. Ministrii, ordonatorii principali de credite, elaboreaza cu ajutorul directiilor specializate din ministere propuneri de cheltuieli bugetare si le inainteaza Ministerului Finantelor cu ocazia centralizarii cererilor de fonduri formulate de ministere. Neconcordantele ce pot aparea intre propunerile formulate de ministere si evaluarile Ministerului Finantelor sunt transate de primul ministru, iar in cazul in care aceste divergente nu sunt solutionate, in unele tari discutiile sunt supuse arbitrajului presedintelui republicii. Criteriile care stau la baza procesului de conciliere vizeaza prioritatile stabilite in programul de guvernare pentru diferitele sectoare de activitate finantate de la buget, precum si eficienta, eficacitatea si economicitatea apreciate in raport cu indicatorii de performanta specifici fiecarui domeniu bugetar. Finalizarea proiectului de buget se materializeaza intr-o serie]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Sistemul De Pensii Private Contra Celor Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-sistemul_de_pensii_private_contra_celor_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Sistemul de pensii se bazeaza pe 3 piloni. Primul este sistemul public de pensii care are in vedere dictonul platesti pe masura ce esti platit (engleza‚ pay-as-you-go), poate fi impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definit. Al doilea pilon cuprinde provizioanele ocupationale pentru pensii (legate de locul de munca) care de obicei sunt dinainte constituite. Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte grup de asigurari de viata sau chiar de companii, acestea formandu-si rezerve. Al treilea pilon consta in economii individuale voluntare gestionate de asiguratori, fonduri mutuale, societati de investitii sau chiar de indivizii insisi. In general este de tip contributie definita si de cele mai multe ori se bucura de taxe privilegiate. Ca si regula, un amestec echilibrat al celor trei piloni reprezinta cea mai buna solutie si face posibila beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme, de asemenea permite distribuirea riscurilor. Marimea lor optimala depinde de sistemul de pensii existent, de preferintele contribuabililor, de considerentele pietei de capital etc. A) Sistemul public pay-as-you-go, ca si prim pilon, este potrivit pentru a preveni saracia varstnicilor si pentru a atinge obiective distributive. Mai mult meritele lui constau in distribuirea mai corecta intre generatii a inflatiei si a riscurilor provocate de catastrofe (razboaie, recesiuni). Daca veniturile din pensii sunt incluse in salarii varstnicii pot fi implicati in imbunatatirea bunastarii intregii societatii. Cele mai multe tari, insa au inlocuit indexarea salariilor cu indexarea preturilor. Reprezinta totusi un dezavantaj faptul ca cei in varsta depind de capacitatea si vointa generatiei tinere de a suporta povara financiara a sistemului de pensii. Acest sistem este vulnerabil in fata somajului si imbatranirii populatiei. Deoarece finantarea se bazeaza de obicei pe contributiile asezate asupra salariilor brute, stimulentele salariale sunt reduse. B) Al doilea si al treilea pilon sunt de regula pre-funded (fonduri dinainte constituite) si au ca avantaj faptul ca incurajeaza economisiri private pentru perioada de pensionare. In cele mai multe cazuri, pensiile finantate dintr-un stoc acumulat de active mai putin vulnerabile la schimbarile demografice decat cele bazate pe sistemul pay-as-you-go. Oricum socurile inflationiste sau catastrofele care devalorizeaza activele cumulate sunt periculoase pentru varstnici. Structura sistemului de pensii difera considerabil intre tari datorita dezvoltarii istorice diferite. De exemplu, tarile cu amintiri nefericite legate de inflatie, precum Franta si Germania sunt mai suspicioase referitor la fondurile private de pensii. Tarile in care populatia nu agreeaza solutiile statului, ca si Marea Britanie si Statele Unite tind spre al doilea si al treilea pilon. Importanta acestor piloane reiese din marimea activelor acumulate gestionate de investitorii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Spalarea Banilor Murdari</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-spalarea_banilor_murdari.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: ermenul de spalare a banilor a inceput sa fie folosit in anii 1920 cand Al Capone si Bugsy Moran au deschis spalatorii in Chicago pentru a-si spala banii murdari. In zilele noastre, acestui scop ii folosesc restaurantele fast-food, cazinourile si societatile comerciale ce au la baza numerarul. Spalarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape si implica mai multe persoane si institutii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri legitime, in scopul de a ascunde provenienta sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective. Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinta de a ascunde o activitate infractionala. In cadrul activitatilor infractionale, numerarul este principalul mijloc de schimb. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt foarte profitabile si atractive pentru institutiile financiare legale. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegala si ii plaseaza in investitii binevenite in economia legala. Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite si convertirea lor in bani, in scopul de a le ascunde provenienta. Nu exista o singura metoda de spalare a banilor. Metodele pot varia de la cumpararea si vinderea unui obiect de lux (de ex. o masina sau o bijuterie) pana la trecerea banilor printr-o retea complexa, internationala, de afaceri legale si companii scoica (companii care exista in primul rand numai ca entitati legale fara sa desfasoare activitati de afaceri sau comerciale). Initial, in cazul traficului de droguri sau altor infractiuni cum ar fi contrabanda, furtul, santajul etc., fondurile rezultate iau in mod curent forma banilor lichizi care trebuie sa intre printr-o metoda oarecare in sistemul financiar. Procesul de spalare a banilor are trei faze: plasare, stratificare si integrare sau, altfel spus, prespalare (convertirea banilor murdari in bani curati); spalarea principala (conversia banilor in intrari contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea banilor pentru a obtine profit). Plasarea presupune deplasarea fizica a profiturilor in numerar, necesara pentru evitarea controlului de catre organele legii; reprezinta scaparea, la propriu, de numerar si indepartarea fizica a veniturilor initiale derivate din activitatea ilegala. Este cea mai vulnerabila etapa a spalarii banilor deoarece implica colectarea si manevrarea unei mari cantitati de numerar. Stratificarea este procesul de miscare a fondurilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare proiectate pentru a insela organele de control si pentru a asigura anonimatul. Integrarea reprezinta miscarea fondurilor astfel spalate prin intermediul organizatiilor legale;]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

